Sistemul endocrin

Sistemul endocrin
La baza sistemului endocrin sta secretia hormonala. Hormonii sunt substante chimice secretate de catre o celula/ un grup de celule in lichidele organismului, care au capacitatea de a controla alte celule din organism in mod fiziologic.
Functiile organismului sunt reglate prin intermediul a doua mari sisteme de control: sistemul nervos si sistemul endocrin.
Sistemul endocrin este responsabil de controlul functiilor metabolice regland intensitatea reactiilor chimice din celule, cresterea, secretia si transportul anumitor substante prin membrane.

Efectele exercitate de sistemul endocrin prin intermediul hormonilor se pot instala in secunde si pot dura chiar ani.
Nu trebuie tratate diferit cele doua sisteme de reglare, intre sistemul nervos si sistemul endocrin existand multiple conexiuni (un exemplu clasic este reprezentat de medulosuprarenala si neurohipofiza: acestea secreta hormoni doar ca raspuns la stimuli nervosi si hipofiza posterioara secreta hormoni doar ca raspuns la activitatea nervoasa si endocrina din hipotalamus) .

Pentru o buna functionare, organismul are stabilite legaturi intre toate celulele, comunicarea dintre acestea putand fi: nervoasa, endocrina, paracrina, autocrina si juxtacrina.
Comunicarea nervoasa presupune eliberarea neurotransmitatorilor in sinapse de catre neuroni.
Comunicarea endocrina presupune eliberarea hormonilor si a factorilor de crestere in sange.
Comunicarea paracrina in care produsii de secretie eliberati in lichidul extracelular exercita efecte la distanta asupra celulelor-tinta.
Comunicarea autocrina presupune secretia unor mesageri chimici (neurotransmitator/mediator paracrin/neurohormon/ hormon) care au capacitatea de a se lega de receptori specifici situati chiar pe membrana celulei secretoare
Comunicarea juxtacrina apare datorita faptului ca unele celule exprima la suprafata membranei celulare replici multiple ale unor factori de crestere.
Transportul hormonilor catre celulele-tinta este facut prin intermediul sangelui, unii hormoni depinzand de cuplarea cu proteine specifice transportoare.

Receptorii pentru hormoni/ neurotransmitatori pot fi proteinele sau componenete non-statice celulare. Numarul acestor receptori este variabil in functie de modificarile conditiilor fiziologice.
Se descrie fenomenul de „down-regulation” care presupune o relatie de inversa proportionalitate intre concentratua unui hormon si numarul receptorilor: creste concentratia si scade numarul receptorilor.
De asemenea exista fenomenul de „up-regulation” care presupune cresterea numarului de receptori ca urmare a deficitului mesagerului chimic. (exceptie angiotensina II) .
Un alt mecanism prin intermediul caruia receptorii se adapteaza la o concentratie crescuta de mesager chimic e cunoscut sub denumirea de „fenomen de desensibilizare” care presupune aparitia unor modificari chimice ale receptorilor, scazandu-le sensibilitatea la actiunea mesagerului.

Mecanisme de reglare ale sistemului endocrin:

Reglarea sistemului endocrin se realizeaza prin:
1) productia hormonala
In cadrul acesteia se disting trei mecanisme de reglare:
- mecansimul neurogen prin intermediul hipotalamusului, medulosuprarenalei, glandei pineale, pancreasului.
- mecansim de feed-back lung, scurt sau ultra-scurt.
- bioritm ultradian (secretie cu durata mai mica de 24 ore), circadian (durata 24 ore), circatrigintan (periodicitate aproximativa 30 zile), circumanual (periodicitate de aproximativ 1 an de zile) .
2) reglarea la nivelul receptorilor specifici din celulele-tinta.
- down-regulation
- up-regulation
- reglare postreceptor

Glandele endocrine:

Sistemele hormonale au un rol esential in coordonarea functiilor organismului (metabolismul, cresterea si dezvolarea s. a. ) .
In sistemul endocrin intra totalitatea glandelor endocrine, fiecare avand functii si structuri diferite:
A) hipotalamus secreta:
- TRH care stimuleaza secretia de TSH si prolactina,
- CRH stimuleaza secretie ACTH
- GHRH stimuleaza secretie hormon de crestere
- GHIH inhiba secretia hormonului de crestere
- GnRH stimuleaza LH si FSH
- PIF care inhiba eliberarea prolactinei
B) hipofiza anterioara
- TSH stimuleaza tiroida sa produca si secrete hormoni tiroidieni
- ACTH controleaza secretia si sinteza hormonilor corticosuprarenalieni
- prolactina stimuleaza dezvoltarea glandei mamare
- FSH stimuleaza cresterea foliculilor ovarieni
- LH stimuleaza sinteza testosteronului in celule)
C) hipofiza posterioara
- ADH: amplifica reabsorbtia apei la nivelul tubilor renali
D) tiroida
- T3 si T4 cresc rata metabolismului
- calcitonina
E) corticosuprarenala
- cortizolul stimuleaza depunerea calciului in oase, are efect anti-inflamator
- aldosteronul stimuleaza reabsorbtia renala de natriu
F) medulosuprarenala
- norepinefrina si epinefrina au efecte similare sistemului simpatic -
G) pancreas endocrin
- insulina controleaza metabolismul glucidic, este un hormon hipoglicemiant
- glucagonul este un hormon hiperglicemiant prin stimularea sintezei glucozei la nivel hepatic si eliberarea acesteia
H) paratiroida
- parathormonul regleaza concentratia serica a ionilor de calciu.
I) testicule
- testosteronul e responsabil de dezvoltarea sistemului reproducator masculin
J) ovare
- estrogenii au rol in dezvoltarea sistemului reproducator feminin
- progesteronul stimuleaza dezvoltarea aparatului secretor mamar.
K) placenta (HCG, somatomamotropina umana, estrogeni, progesteron)
L) rinichi (renina, 1, 25-dihidrocolecalciferol, eritropoetina)
M) cord (peptid atrial natriuretic)
N) stomac (gastrina)
O) instestin subtire (secretina)
P) adipocite (leptina)

Fiecare dintre aceste glande (unele glande sunt divizate in cadrul acestei insiruiri, aceasta clasificare nereferindu-se la structura anatomica ci la functiile exercitate de aceste glande: suprarenala, hipofiza) secreta hormoni cu functii majore, dezvoltate in cadrul prezentarii fiecarei glande in parte.

Patologia sistemului endocrin si tratamentul acesteia:

Este una extrem de complexa, producand modificari la nivelul intregului organism. Pentru simplificarea acesteia, se discuta despre:
- patologie legata de secretie hormonala insuficienta a uneia sau a mai multor glande endocrine
- patologie legata de o secretie exagerata
Tratamentul este hormonoterapia, in masura posibilitatilor, pentru categoria patologiilor prin deficit hormonal pentru a suplini acest deficit. Hormonoterapia este folosita insa si in cazul persoanelor sanatoase, avand avantajul de a fi molecule naturale, in imbunatatirea performantelor fizice sau ca metoda contraceptiva.

Metode de investigare ale glandelor endocrine:

In principal doua tipuri de explorare sunt folosite:
- metode anatomice pentru evidentierea pozitiei, morfologiei, dimensiunilor (radiografii, ecografii, tomografii, RMN etc. )
- investigatii de laborator, functionale, care analizeaza functia secretorie a glandelor endocrine, prin intermediul dozarilor hormonale sau biochimice.

Vizite: 73411
Bibliografie
1."Tratat de fiziologie a omului", Guyton& Hall, editura medicala Callisto,2009
2."Fiziologie", editura universitara Carol Davila, Bucuresti
3."Sistemul endocrin",http://en.wikipedia.org/wiki/Endocrine_system

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK