Oasele feței - viscerocraniul

Scheletul feţei are drept scop protejarea creierului, a organelor de simţ adăpostite la acest nivel şi realizarea unei baze pe care se va modela expresia facială, se va realiza respiraţia, alimentaţia.

1. Mandibula

Este un os impar, mobil, sub forma literei „U”, alcătuind maxilarul inferior.
Este alcătuită din două jumataţi ce sunt unite central printr-o simfiză. Acest lucru se realizează la vârsta de doi ani.
Se pot descrie corpul mandibulei şi ramurile mandibulei.

a. Corpul mandibulei

Are forma literei „U” cu orientare posterioară. I se pot descrie o faţă externă sau laterală, una internă sau medială, o margine superioară şi una inferioară.


Feţei externe i se pot descrie două zone: una mediană şi una laterală.

La nivelul porţiunii mediene se pot identifica următoarele repere anatomice:
- Simfiza mentală, dovada fuziunii celor două hemimandibule; aceasta se bifurcă în porţiunea inferioară, dând naştere la protuberanţa mentală de formă triunghiulară, la nivelul fiecărui unghi inferior al său identificându-se câte un tubercul mental;
- Fosa incisivă este localizată superior şi lateral faţă de tuberculul mental; la acest nivel se inseră muşchii mental şi orbicular al gurii.

La nivelul porţiunii laterale putem identifica:
- Foramenul mental ce este străbătut de pachetul vasculonervos mental;
- Linia oblică ce porneşte de la nivelul tubercului mental, cu direcţie postero-superioară, la acest nivel inserându-se muşchii platysma şi muşchiul coborâtor al unghiului gurii şi buzei inferioare;
- O suprafaţă rugoasă la nivelul căreia se inseră muşchiul buccinator.

Faţa internă prezintă următoarele repere anatomice:
- Spina mentală superioară la nivelul căreia se inseră muşchiul genioglos;
- Spina mentală inferioară la nivelul căreia se inseră muşchiul geniohioidian;
- Linia milohioidiană localizată în dreptul ultimului molar inferior, aici inserându-se muşchii milohioidian, constrictor superior al faringelui şi ligamentul pterigomandibular;
- Torusul mandibular- este localizat deasupra liniei milohioidiene şi coincide cu premolarii inferiori;
- Fosa submandibulară ce se găseşe între linia milohioidiană şi marginea bazilară a mandibulei; intră în alcătuirea peretelui lateral al lojei glandei submandibulare;
- Loja sublinguală se găseşte în dreptul caninilor şi incisivilor inferiori şi intră în alcătuirea peretelui lateral al lojei glandei sublinguale;
- Şanţul nervului lingual;
- Şanţul milohioidian ce conţine pachetul vasculonervos milohioidian.

Marginea superioară sau marginea alveolară conţine alvelolele dentare ce se articulează cu dinţii inferior prin intermediul unor articulaţii ce poartă denumirea de gonfoze.
Fiecare alveolă are aspectul unei cavităţi a cărei vârf e străbătut de foramenul apical pe unde intră elementele neurovasculare corespunzătoare dinţilor. Alveolele sunt despărţite una de cealaltă prin intermediul unor septuri interalveolare, iar în interiorul lor se găsesc septuri interradiculare.

Marginea inferioară prezintă două repere anatomice:
- Fosa digastrică la nivelul căreia se inseră partea anterioară a muşchiului digastric;
- Şanţul premaseterin pe unde trec artera şi vena facială.

b. Ramura mandibulei

Forma sa este cea a unui patrulater şi prezintă: o faţă laterală, una medială, o margine anterioară, o margine posterioară, o margine inferioară şi o margine superioară.

Faţa laterală prezintă:
- O suprafaţă rugoasă la nivelul căreia se inseră fasciculul profund al muşchiului maseter;
- Tuberozitatea maseterică ce este localizată inferior de creasta colului mandibular, la nivelul ei inserându-se fasciculul superficial al muşchiului maseter;
- Creasta colului mandibulei.

Faţa medială prezintă următoarele repere anatomice:
- Foramenul mandibulei străbătut de pachetul vasculonervos alveolar inferior;
- Lingula mandibulei sau spina lui Spix; aici se inseră fibrele superficiale ale ligamentului sfenomandibular;
- Antilingula- la nivelul ei se inseră fibrele profunde ale ligamentului sfenomandibular;
- Aria retrolingulară alcătuieşte împreună cu faţa laterală a ligamentului sfenomandibular butoniera retrocondiliană a lui Juvara; aceasta este străbătută de: artera maxilară, nervul auriculotemporal şi plexul venos corespunzător;
- Şanţul milohioidian conţine pachetul vasculonervos milohioidian;
- O suprafaţă de fromă triunghiulară localizată deasupra spinei mandibulei, la nivelul căreia se inseră fibrele mediale ale tendonului muşchiului temporal.

Marginea anterioară prezintă:
- În porţiunea superioară se inseră fibrele anterioare ale tendonului muşchiului temporal;
- În porţiunea inferioară, marginea anterioară prezintă: creasta buccinatorie (localizată lateral) la nivelul căreia îşi are originea muşchiul buccinator şi creasta temporală (localizată medial) la nivelul căreia se inseră fibrele antero-inferioare ale tendonului muşchiului temporal.

Marginea posterioară are rapoarte cu glanda parotidă în porţiunea superioară, iar în porţiunea inferioară se inseră ligamentul stilomandibular.

Marginea inferioară delimitează alături de marginea posterioară unghiul mandibulei.

Marginea superioară prezintă:
- Procesul coronoid ce are o formă triunghiulară - la nivelul lui identificăm zona intertendinoasă ce este acoperită de tendonul muşchiului temporal, şi o zonă extratendinoasă ce alcătuieşte versantul anterior al incizurii mandibulare;
- Incizura mandibulei la nivelul căreia trece pachetul vasculonervos maseterin;
- Procesul condilian ce prezintă cap şi col.

Canalul mandibular ȋncepe de la nivelul foramenului mandibular, străbăte ramura verticală, corpul mandibulei şi se termină la nivelul premolarilor inferiori unde se bifurcă într-o ramură medială sau canalul incisiv şi o ramură laterală sau canalul mental ce se deschide la nivelul foramenului mental.

La nivelul canalului mandibular putem identifica următoarele pachete vasculonervoase:
- Alveolar inferior;
- Incisiv;
- Mental.

2. Osul nazal

Osul nazal este un os pereche ce formează plafonul cavităţii nazale. Se articulează cu procesul nazal al osului frontal în porţiunea superioară, cu procesul nazal al maxilei în porţiunea laterală şi unul cu celălalt în porţiunea medială.

Marginea inferioară este liberă şi alcătuieşte marginea superioară a aperturii piriforme.

Faţa anterolaterală prezintă în zona centrală mai multe foramine nazale la nivelul cărora trec mănunchiuri neurovasculare nazale minime.
În porţiunea inferioară a sa se inseră muşchiul procerus.

Faţa posterioară se articulează în porţiunea superioară cu spina nazală a osului frontal, iar în porţiunea inferioară prezintă şanţul etmoidal ce este străbătut de pachetul vasculonervos etmoidal anterior.

Marginea superioară se articulează cu marginea nazală a frontalului.
Marginea inferioară se articulează cu cartilajul aripii nasului şi participă la alcătuirea aperturii piriforme.
Marginea laterală se articulează cu procesul frontal al maxilei.
Marginea medială se articulează în porţiunea superioară cu osul nazal opus şi cu spina nazală a frontalului, iar în porţiunea inferioară cu osul nazal opus.

3. Osul lacrimal

Are formă patrulateră şi intră în alcătuirea pereţilor mediali ai orbitei şi a celor laterali ai foselor nazale.

Faţa laterală mai poartă denumirea de faţă orbitală şi prezintă mai multe porţiuni:
- Una anterioară - la acest nivel se găseşte şanţul lacrimal; prezintă un segment orbital ce formează foseta lacrimală şi unul nazal ce se articulează cu şanţul lacrimal al maxilei alcătuind canalul lacrimonazal (conţine ductul lacrimonazal membranos).
- Una intermediară ce prezintă creasta lacrimală posterioară la nivelul căreia se inseră ligamentul palpebral medial şi fibrele mediale ale orbicularului ochiului; în partea inferioară a crestei lacrimale se poate identifica hamulusul lacrimal ce se articulează cu tuberculul lacrimal al maxilei;
- Una posterioară cu o zonă etmoidală ce se continuă cu lama orbitală a osului etmoid şi una maxilară ce se articulează cu faţa medială a maxilei.

Faţa medială sau nazală prezintă la rândul ei mai multe porţiuni:
- Una anterioară;
- Una intermediară;
- Una posterioară ce se articulează cu labirintul etmoidal, iar în porţinea inferioară participă la alcătuirea peretelui intern al meatului mijlociu.

Marginea superioară se articulează cu frontalul.
Marginea inferioară se articulează în porţiunea anterioară cu procesul lacrimal al concăi nazale inferioare şi ȋn porţiunea posterioară cu faţa medială a maxilei.
Marginea anterioară se articulează în porţiunea superioară cu procesul frontal al maxilei şi în porţiunea inferioară cu şanţul lacrimal al maxilei.
Marginea posterioară se articulează în porţiunea superioară cu marginea anterioară a lamei orbitale a osului etmoid, iar în porţiunea inferioară cu incizura lacrimală a maxilei.

4. Osul palatin

Este tot un os pereche localizat între baza craniului şi palatal dur.
Osul palatin se articulează cu următoarele oase: etmoid, sfenoid, maxilar, conca nazală inferioară, vomer şi osul palatin de parte opusă.

a. Lama orizontală a osului palatin

Prezintă o faţă superioară sau nazală, o faţă inferioară sau palatină şi patru margini: anterioară, posterioară, medială şi laterală.

Faţa superioară intră în alcătuirea peretelui inferior al cavităţii nazale.

Faţa inferioară intră în alcătuirea părţii posterioare a palatului dur.
La nivelul ei se pot identifica:
- Foramenul palatin mare ce este străbătut de pachetul vasculonervos palatin mare;
- Şanţul nervului palatin mare ce este străbătut de pachetul vasculonervos mare palatin;
- Creasta palatină la nivelul căreia se inseră aponevroza muşchiului tensor al vălului palatin.

Marginea anterioară se articulează cu procesul palatin al maxilei rezultând sutura palatină transversală.

Marginea posterioară este delimitată pe de o parte de spina nazală posterioară şi pe de altă parte de procesul piramidal. Alcătuieşte marginea inferioară a cadrului coanal.

Marginea medială se articulează cu marginea medială a osului palatin de parte opusă, realizȃnd sutura interpalatină. Articularea celor două oase formează o proeminenţă ce poartă denumirea de creastă nazală ce se continuă posterior cu creasta nazală a maxilei.

Marginea laterală se continuă ȋn porţiunea posterioară cu lama perpendiculară şi cu procesul piramidal.
La nivelul porţiunii mijlocii se poate identifica incizura palatină ce participă la alcătuirea canalului mare palatin, iar ȋn porţiunea anterioară se articulează cu maxila.

b. Lama perpendiculară a osului palatin

Are formă patrulateră şi prezintă: o faţă medială sau nazală, o faţă laterală sau maxilară, o margine anterioară, o margine posterioară, o margine inferioară şi o margine superioară.

Faţa medială prezintă următoarele repere anatomice:
- Creasta etmoidală ce se articulează cu marginea superioară a concăi nazale mijlocii;
- O suprafaţă meatală netedă inferioară ce intră ȋn alcătuirea peretelui lateral al meatului inferior;
- O suprafaţă meatală netedă superioară ce intră ȋn alcătuirea peretelui lateral al meatului mijlociu;
- Creasta concală ce se articulează cu conca inferioară.

Faţa laterală prezintă:
- O suprafaţă rugoasă, maxilară ce se articulează cu faţa medială a maxilei;
- O suprafaţă sinusală ce mai poartă denumirea de proces maxilar şi se articulează cu fisura palatină, alcătuind porţiunea posterioară a bazei sinusului maxilar;
- O suprafaţă rugoasă pterigoidiană ce se articulează cu lama medială a procesului pterigoid;
- O suprafaţă netedă, pterigopalatină - ea formează peretele medial al fosei pterigopalatine şi a canalului mare palatin.
La nivelul acestei feţe se desprinde procesul piramidal.

Marginea anterioară prezintă la nivelul extermităţii anterioare procesul maxilar al osului palatin ce se articulează cu fisura palatină a feţei nazale a maxilei şi cu marginea posterioară a procesului maxilar al concăi inferioare.

Marginea posterioară se articulează cu lama medială a procesului pterigoid.

Marginea superioară
La nivelul marginii superioare putem identifica procesul orbital, incizura sfenopalatină şi procesul sfenoidal.

Procesului orbital i se pot descrie patru feţe:
- Una superioară ce se articulează cu corpul osului sfenoid ȋn porţiunea medială şi cu labirintul etmoidal ȋn porţiunea laterală;
- Una supero-medială sau orbitală ce intră ȋn alcătuirea porţiunii posteromediale a planşeului orbital;
- Una antero-inferioară sau maxilară ce se articulează cu maxila, alcătuind sutura palatinomaxilară;
- Una laterală sau pterigopalatină ce intră ȋn alcătuirea peretelui anterior al fosei pterigopalatine şi a fisurii orbitale inferioare.

Incizura sfenopalatină se articulează cu osul sfenoid şi alcătuieşte foramenul sfenopalatin ce este străbătut de pachetul vasculonervos nazopalatin.

Marginea inferioară se continuă cu procesul piramidal şi cu lama orizontală.

5. Conca nazală inferioară

Mai este denumită şi cornet nazal. Oasele ce se articulează cu conca nazală sunt reprezentate de osul lacrimal, etmoid, palatin şi maxilă.
Prezintă o faţă superomedială, una inferolaterală, două margini una superioară şi una inferioară şi două extremităţi: una inferioară şi una anterioară.

Faţa superomedială prezintă şanţul arterei turbinale inferioare.

Faţa inferolaterală delimitează ȋmpreună cu peretele lateral al foselor nazale meatul nazal inferior la nivelul căruia se deschide canalul lacrimonazal.

Marginea superioară prezintă numeroase repere anatomice.
Mai poartă şi denumirea de rădăcina concăi nazale şi prezintă trei regiuni:
- Una anterioară ce se articulează cu creasta concală a maxilei;
- Una mijlocie la nivelul căreia putem identifica: procesul lacrimal (se articulează cu marginea inferioară a osului lacrimal), procesul maxilar, procesul etmoidal (se articulează cu marginea inferioară a procesului uncinat al etmoidului, delimitȃnd ostii sinusale minime);
- Una posterioară ce se articulează cu creasta concală a osului palatin.

Marginea inferioară este liberă şi proemină la nivelul cavităţii nazale.

Extremitatea anterioară mai poartă denumirea de capul concăi nazale inferioare şi proemină la nivelul aperturii piriforme.
Extremitatea posterioară se mai numeşte şi coada concăi nazale inferioare.

6. Osul vomer

Este un os impar ce intră ȋn alcătuirea părţii postero-inferioare a septului nazal.
Se articulează cu sfenoidul, maxila, palatinul, etmoidul şi cu cartilajul septului nazal.

Forma sa este patrulateră şi prezintă două feţe laterale şi patru margini: superioară, inferioară, anterioară şi posterioară.

Feţele laterale intră ȋn alcătuirea peretelui medial al foselor nazale, iar la nivelul lor se pot identifica:
- Şanţurile pachetelor vasculonervoase nazopalatine;
- Crestele septale;
- Şanţurile neurovasculare minime.

Marginea superioară prezintă:
- Aripile vomerului ce prezintă o faţă superioară ce se articulează cu faţa inferioară a corpului sfenoidului, o faţă inferioară ce prezintă creasta aripii vomeriene, o margine posterioară, o margine anterioară ce se articulează cu conca inferioară a sfenoidului, o margine laterală ce prezintă un segment pterigoidian (se articulează cu procesul vaginal al procesului pterigoid) şi un segment palatin (se articuleaz cu procesul sfenoidal al osului palatin);
- Şanţul osului vomer ce este localizat median şi se articulează cu creasta sfenoidală, alcătuind canalul vomerosfenoidal ce este străbătut de venulele aferente plexului pterigoidian.

Marginea inferioară se articulează cu procesele alare ale crestei nazale alcătuind schindilezele vomeropalatină şi vomeromaxilară.

Marginea anterioară prezintă un şanţ median şi două aripi laterale ce se articulează cu lama perpendiculară a osului etmoid şi cu cartilajul septului nazal.

Marginea posterioară mai poartă denumirea de creastă coanală.

7. Maxila

Este un os pereche ce participă la alcătuirea cavităţilor feţei: orbitală, nazală, orală şi a foselor infratemporală şi pterigopalatină.
Se articulează cu: frontalul, lacrimalul, palatinul, zigomaticul, nazalul, conca nazală inferioară, vomerul şi maxila opusă.

Corpul maxilei prezintă o faţă laterală şi una medială şi patru margini: superioară, inferioară, anterioară şi posterioară.

Faţa laterală prezintă:
- O zonă inferomedială ce prezintă două proeminenţe ce poartă numele de juga alveolaria şi corespunde rădăcinii incisivilor superiori.
Aceste două proeminenţe sunt despărţite una de cealaltă prin intermediul fosei incisive. La nivelul fosei incisive se inseră muşchiul depresor al septului nazal.
- Foramenul infraorbital ce este străbătut de pachetul vasculonervos infraorbital;
- Fosa canină ce corespunde peretelui anterior al sinusului maxilar, ȋn grosimea lui găsindu-se canalele alvelolare anterioare ce sunt străbătute de pachetele vasculonervoase corespunzătoare incisivilor şi caninului superior.
La acest nivel se inseră muşchii nazali şi muşchii ridicători ai buzei superioare şi ai unghiului buzei;
- Eminenţa canină ce corespunde rădăcinii caninului superior;
- Faţa anterioară a bazei procesului zigomatic;
- Zona infratemporală reprezentată de tuberozitatea maxilei ce alcătuieşte peretele anterior al fosei infratemporale.
La nivelul fosei infratemporale se găsesc foraminele alveolare (străbătute de pachetele vasculonervoase alveolare posterioare ce se ȋndreaptă spre molarii superiori), şanţul arterei maxilare şi fasciculul maxilar al muşchiului pterigoid lateral.

Faţa medială prezintă un etaj nazal şi un etaj oral.

Etajul nazal prezintă:
- O suprafaţă concavă ce delimitează atriumul meatului mijlociu;
- Creasta concală (se articulează cu marginea superioară a concăi nazale inferioare);
- O suprafaţă concavă ce alcătuieşte peretele lateral al meatului inferior;
- Şanţul lacrimal (se articulează cu osul lacrimal şi cu conca nazală inferioară = canalul lacrimonazal);
- Aria etmoidală ce se articulează cu labirintul etmoidal realizȃnd joncţiunea pneumatizată etmoidomaxilară;
- Hiatusul maxilar;
- Aria meatală aparţine meatului inferior şi este străbătută de fisura palatină;
- O suprafaţă rugoasă ce se articulează cu procesul orbital al palatinului;
- O altă suprafaţă rugoasă ce se articulează cu lama verticală a palatinului;
- Şanţul palatin mare ce este străbătut de pachetul vasculonervos mare palatin;
- O suprafaţă ce se articulează cu procesul piramidal al palatinului.

Etajul oral intră ȋn alcătuirea palatului dur şi este acoperit de gingie.

Marginea superioară se continuă cu procesul alveolar.

Marginea anterioară prezintă: incizura nazală (pe ea se inseră structurile fibrocartilaginoase ale septului nazal), semispina nazală anterioară ce se uneşte cu cea de parte opusă, alcătuind spina nazală anterioară (se articulează cu cartilajul septului nazal), o suprafaţă ce alcătuieşte alături de cea de parte opusă sutura intermaxilară.

Marginea posterioară prezintă o parte laterală ce intră ȋn alcătuirea peretelui anterior al fosei infratemporale şi o parte medială ce alcătuieşte peretele anterior al fosei pterigopalatine.

Procesul frontal al maxilei

Este localizat anterosuperior faţă de corpul maxilei şi prezintă o faţă medială, una laterală şi patru margini.

Faţa medială intră ȋn alcătuirea peretelui lateral al foselor nazale şi prezintă următoarele proeminenţe osoase:
- Agger nasi;
- Creasta etmoidală ce se articulează cu rădăcina concăi nazale;
- O suprafaţă ce alcătuieşte peretele lateral al atriumului meatului mijlociu etmoidal;
- O zonă superioară ce se articulează cu faţa anterioară a labirintului.

Marginea superioară se articulează cu marginea nazală a osului frontal.
Marginea posterioară se articulează cu osul lacrimal.
Marginea anterioară se articulează cu nazalul.
Marginea inferioară

Procesul zigomatic

Alcătuieşte peretele anterior al fosei infratemporale. Forma sa este de piramidă triunghiulară.

Faţa superioară este un triunghi şi alcătuieşte planşeul cavităţii orbitale. La acest nivel se găseşte şanţul infraorbital ce se transformă pe traiectul său ȋn canalul infraorbital ce este străbtut de pachetul vasculonervos suborbital.

Faţa anterioară alcătuieşte peretele anterior al sinusului maxilar, iar la acest nivel ȋşi au originea muşchii nazal şi zigomatic mic.

Faţa posterioară intră ȋn alcătuirea peretelui anterior al fosei infratemporale.

Marginea anterosuperioară alcătuieşte aditusul infraorbital.
Marginea posterosuperioară formează partea inferioară a fisurii orbitale inferioare şi prezintă central incizura suborbitală ce este străbătută de nervul maxilar şi vasele suborbitale.
Marginea inferioară se prelungeşte pȃnă la nivelul proeminenţei date de rădăcina primului molar.

Vȃrful se articulează cu osul zigomatic, alcătuind sutura zigomatico-maxilară.

Procesul palatin

Pleacă de la nivelul feţei mediale a maxilei, articulȃndu-se cu procesul palatin al maxilei de parte opusă, intrȃnd ȋn alcătuirea palatului dur.

Faţa inferioară prezintă numeroase formaine vasculare şi depresiuni ale glandelor palatine.
Alături de procesul palatin de parte opusă alcătuieşte ¾ din palatul dur.
Prezintă:
- Foseta incisivă ce alcătuieşte peretele lateral al formaneului incisiv;
- Torusul palatin;
- Şanţurile palatine medial şi lateral - la nivelul lor se găsesc ramurile pachetului vasculonervos palatin mare.

Faţa superioară alcătuieşte o mare parte din peretele inferior al cavităţii nazale. Tot la nivelul ei se poate observa şi foramenul superior al canalului incisiv.

Marginea anterolaterală se continuă cu procesul alveolar ȋn partea inferioară şi cu maxila (corpul) ȋn partea superioară.
Marginea medială alcătuieşte alături de procesul palatin de parte opusă sutura intermaxilară.
Marginea posterioară se articulează cu procesul orizontal al osului palatin realizȃnd sutura palatină transversală.

Procesul alveolar

Faţa laterală delimitează vestibulul bucal. Superior faţă de alveolele dentare se inseră muşchiul buccinator.

Faţa medială intră ȋn alcătuirea peretelui lateral al cavităţii bucale.

Extremitatea medială se articulează cu cea de parte opusă alcătuind o porţiune din sutura intermaxilară.
Extremitatea posterioară se articulează cu palatinul prin intermediul procesului piramidal.

Marginea superioară se continuă cu corpul maxilei.

Marginea inferioară
La nivelul ei se pot identifica alveolele dentare ȋn număr de opt. Fiecare alveolă dentară prezintă un vȃrf, un perete vestibular, un perete palatinal, pereţi septali şi septuri interradiculare.
Vȃrful prezintă apical un orficiu ce este străbătut de pachetele vasculonervoase destinate dinţilor.
La nivelul peretelui vestibular se poate identifica plexul apical.
Septurile interradiculare separă rădăcinile premolarilor şi molarilor superiori.

Sinusul maxilar

Este localizat la nivelul corpului maxilei şi este cel mai mare sinus al feţei. Este sinus pereche, simetric sub formă de piramidă patrulateră, avȃnd o bază şi patru pereţi.

Baza este delimitată astfel:
- Anterior de canalul lacrimonazal;
- Posterior de lama perpendiculară a palatinului;
- Superior de etmoid;
- Inferior de rebordul dentar al maxilei.

Peretele anterior este delimitat astfel:
- Superior de rebordul inferior al orbitei;
- Inferior de arcul alveolar şi de canini, premolar şi primul molar;
- Lateral de joncţiunea zigomaticomaxilară;
- Medial de apertura piriformă.

Peretele superior corespunde peretelui inferior al orbitei. Este străbătut de canalul suborbital prin care trece pachetul vasculonervos cu acelaşi nume.

Peretele inferior prezintă amprentele rădăcinilor dentare.

Peretele posterior are raport cu elementele conţinute de fosa pterigomaxilară: nervul maxilar, ganglionul sfenopalatin şi artera maxilară internă.

8. Osul zigomatic

Este un os pereche, situat central ce alcătuieşte pomeţii.
Se articulează cu osul frontal, maxilar, temporal şi aripa mare a osului sfenoid.

Are formă patrulateră şi se pot descrie două feţe una laterală şi una medială, patru margini şi patru unghiuri.

Faţa laterală prezintă foramenul zigomatico-facial ce este străbătut de pachetul neurovascular zigoamticofacial. Tot la nivelul feţei laterale se găseşte originea muşchilor zigomatic mare şi mic, dar şi a muşchiului mare maseter.

Faţa medială:
- antero-inferior ce se articulează cu procesul zigomatic al maxilei;
- anterosuperior alcătuieşte peretele inferior al orbitei şi prezintă tuberculul orbital (pe el se inseră ligamentul palperbal lateral) şi foramenul zigomatico-orbital (este străbătut de pachetul vasculonervos cu acelaşi nume);
- tot pe faţa medială se identifică procesul orbital.

Marginea antero-superioară mai poartă denumirea şi de margine orbitală. Participă la alcătuirea aditusului orbital inferolateral.
Marginea antero-inferioară sau maxilară formează sutura zigomaticomaxilară prin articularea cu procesul zigomatic al maxilei.
Marginea posterosuperioară sau temporală prezintă pe suprafaţa sa tuberculul marginal. La nivelul acestei margini se inseră fascia temporală.
Marginea postero-inferioară- la nivelul ei se inseră fibrele anterioare ale maseterului.

Unghiul superior sau procesul frontal se articulează cu procesul zigomatic al osului frontal.
Unghiul anterior şi inferior se articulează cu procesul zigomatic al maxilei.
Unghiul posterior se articulează cu vȃrful procesului zigomatic al osului temporal.