Rinichii

Rinichii sunt situati retroperitoneal, intre vertebrele T12-L3, au o lungime de aproximativ 11 cm, latime de 6 cm si o grosime de 3 cm.
Principalele functii ale acestora sunt:
- excretia majoritatii produsilor de catabolism, substante straine precum medicamente sau coloranti.
- mentin constant volumul si compozitia lichidelor extracelulare prin control: hidro-electrolitic, al osmolaritatii si echilibrului acidobazic.
- rol endocrin: prin secretia de renina, eritrogenina, 1,25 dihidroxicol- calciferol, prostaglandine.
- reglarea tensiunii arteriale si a volemiei
- producerea urinii

Rapoarte cu structuri invecinate (topografie)

Rinichii sunt situati paravertebral, anterior de muschiul patrat lombar, medial de splina (stanga) si de ficat (dreapta), posterior de intestinul gros (stanga) si vena cava inferioara (dreapta). Lateral de rinichi se afla peritoneul parietal, iar posterior coastele.

Anatomie / structura

Rinichiul prezinta la exterior capsula renala (membrana transparenta care indeplineste rolul de a mentine forma rinichilor), capsula adipoasa (cu rol in protectia impotriva traumatismelor) si fascia renala (un tesut conjunctiv dens semiordonat).

Aspectul macroscopic al rinichiului:

Rinichiul prezinta in sectiune frontala urmatoarele regiuni:
- corticala: prezinta cortex cortici, labirint cortical si coloane corticale Bertin
- medulara: contine piramide Malpighi, ducte Belinni, aria cribrosa a papilei renale, piramide Ferrein.
- sinusul renal

Vascularizatia rinichilor

E realizata de artera renala, artere segmentare, artere interlobare artere arcuate, artere interlobulare, arteriole interlobulare, arteriole aferente, capilare glomerulara, arteriole eferente, capilare peritubulare +/- vasa recta, vene interlobulare, vene arcuate, vene interlobare, vene segmentare si in final sangele pleaca prin vena renala.
Vascularizatia nefronului: capilare peritubulare, arteriola aferenta, arteriola eferenta, vasa recta.

Aspectul microscopic al rinichiului:

- tubul urinifer: este unitatea functionala a rinichiului care contine nefronul si ductele colectoare. Intr-un rinichi sunt aproximativ 1 milion de tubi uriniferi. Este localizat in corticala si medulara.
- corpusculi renali (contin glomerulii)
- razele medulare (tub contort proximal, tub contort distal si tub colector)
- papila renala
- calice minore
- urter (uroteliul)


Nefronul este unitatea parenchimatoasa a rinichiului. Acesta contine:
Corpuscul renal Malpighi (tub contort proximal, ansa Henlse, tub contort distal rezultand tubii uriniferi). I se descriu: capsula de invelis si componenta vasculara. De asemenea are un pol vascular si un pol urinar. Capsula de invelis este numita capsula Bowman si contine o foita parietala, un spatiu urinar si o foita viscerala. Foita parietala este alcatuita din epiteliu pavimentos si lamina bazala cu fibre de reticulina iar foita viscerala contine podocite, care sunt celule epiteliale modificate.
Nefronii sunt:
- corticali (80-85%): corpusculul renal este in corticala externa iar ansa Henle este scurta
- juxtamedulari (15-20%): corpusculul renal este in corticala profunda si ansa Henle este foarte lunga.

Componenta vasculara a corpusculului renal:
- arteriola aferenta
- glomerul renal
- arteriola eferenta

Glomerulii renali au capacitatea de a filtra:
- de patru ori mai mult decat toata apa din organism
- de 15 ori mai mult decat lichidele extracelulare
- de 60 de ori mai mult decat volumul plasmatic

Fiziologie - rol, functii, mecanisme

Bariera glomerulara de filtrare este alcatuita din:
- endoteliul capilar fenestrat
- membrana bazala glomerulara
- celule podocitare

Rolul barierei de filtrare:
- aceasta este o bariera fizica dar si electrica: bariera pentru celule (endoteliul fenestrat), bariera fizica (membrana bazala)
- permite trecerea apei, a proteinelor mici, a glucozei, a ionilor, aminoacizilor si ureei spre spatiul capsular (prin intermediul fantelor de filtrare)

Mezangiul intracorpuscular („mesos” = mijloc, „angeion” = vas):
- celule mezangiale (pericite) cu localizare in centrul glomerulului, intre ansele capilare
- matrice mezangiala
Rolul mezangiului intracorpuscular:
- fagocitoza particulelor ultrafiltratului
- reglarea fluxului sanguin capilar
- mentinerea integritatii laminei bazale

TUBII URINIFERI
1. Tubul proximal
Este localizat in corticala, este alcatuit din epiteliu simplu cuboidal si membrana bazala cu specializari (microvili). Prezinta un segment drept si unul contort.
Functii:
- reabsoarbe pasiv apa
- reabsoarbe activ glucoza, aminoacizi, proteine si ioni
- secretie si excretie
2. Ansa Henle
Prezinta un tub descendent gros, un segment subtire si un tub ascendent gros. Este localizata in corticala si medulara.
3. Tub distal
Are o portiune dreapta si o ramura convoluta. Tubul contort distal e localizat in corticala, este alcatuit din epiteliu simplu cuboidal si membrana bazala.
Functii tub contort distal:
- reabsoarbe apa (sub actiunea vasopresinei)
- reabsoarbe sodiul (sub actiune aldosteronului)
- reabsoarbe ioni de calciu (sub actiunea hormonului paratiroidian)
4. Tubi colectori
Sunt localizati in corticala si medulara si se termina la papila renala, golindu-se in calicele mici.

Functiile nefronului:
- filtrarea sangelui in corpusculul renal
- reabsorbtie in tubii contorti proximal si distal
- concentrarea urinii in ansa Henle si tub contort distal
- excretie in tubii contorti proximal si distal.
Aparatul juxtaglomerular este alcatuit din celulele producatoare de renina, mezangu extracorpuscular si macula densa a tubului contort distal.

Functiile aparatului juxtaglomerular:
- mecanica
- endocrina
Interstitiul renal contine vasele sanguine si celule interstitiale specializate Se diferentiaza intersitiu cortical si medular. Functiile:
- secrtia de prostaglandine si medulipina
- secretia de eritropoetina
- mentinerea homeostaziei hidrosaline

Semne si simptome renale

1. Durerea

Afectiunile renoureterale sunt insotite foarte frecvent de acest simptom, manifestandu-se insa diferit in functie de afectiunea cauzala.
a) Colica nefritica declansata de mers rapid, efort fizic intens, consum excesiv de lichide. Sediul durererii: de obicei lombar, cu iradiere anterioara. Durerea incepe brusc si e intermitenta, este accentuata de palparea/ percutia lojei renale, tuse sau respiratie profunda. Colica cedeaza la caldura, antispastice si antialgice.
Cauze: litiaza renourinara, ptoza renala, pielonefrita acuta, necroz apapilara, infarct renal s.a.
b) Durerea lombara necolicativa de cauza renala
- acuta/cronica
- unilaterala/bilaterala
- intensitate variabila
- diagnostic diferential cu colica nefritica: absenta caracter paroxistic si absenta iradierii
Cauze
- pentru durerea acuta:pielonefrita acuta, pielocistita acuta, glomerulonefrita acuta s.a.
- pentru durerea cronica: litiaza coraliforma, nefropatie interstitiala s.a.
c) Durerea pelviperineala de origine urinara
- la nivelul bazinului, cu iradiere in perineu, uretra, scrot.
Cauze:
- cistita, polipi, tumori vezica urinara, afectiuni ale prostatei sau uretrei.
d) Durere de origine vezicala
- localizata in hipogastru, iradiind catre meat (femeie), gland (barbati)
- se accentueaza la sfarsitul mictiunii
- exista cistalgie diurna, nocturna, permanenta
Cauze:
- cistalgie diurna: cistita bacteriana
- cistalgie nocturna: TBC vezical
- cistalgie permanenta: carcinom vezica urinara.

2. Tulburari de mictiune

- polakiurie
- disurie
- mictiune dureroasa
- retentie si incontinenta urinara
- mictiune imperioasa
- mictiune rara

3. Tulburari ale diurezei

- poliuria
- oliguria
- anuria
- oligoanuria
- nicturia
- opsiuria

Patologie asociata rinichiului

Sindroamele renale:
1. Sindrom nefritic acut: glomerulonefrita acuta endocapilara (post-streptococica) /proliferativa mezangiala (Boala Berger) /proliferativa extracapilara (vaculite sistemice) /mezangiocapilara. Precizarea tipului se face prin punctie-biopsie renala
Principalii factori cauzatori sunt:
- infectiosi (streptococ beta hemolitic de grup A)
- noninfectiosi (colagenoze, boli glomerulare primitive)
Principalele manifestari:
- hematuria
- edem renal
- oliguria
- hipertensiunea arteriala

2. Sindrom nefritic cronic
Aparut ca rezultat al evolutiei cronice a unor leziuni glomerulare. In functie de predominanta unora dintre manifestari exista:
- forma hipertensiva
- forma edematoasa
- forma mixta
- forma rapid progresiva

3. Sindrom nefrotic
Aparut secundar unei porteinurii de peste 3,5 g/ 1,73 mp suprafata corporala/ 24 ore.
Exista:
- sindrom nefrotic primitiv (idiopatic)
- secundar (glomerulonefrite, boli sistemice)
- pur (caracterizat de proteinurie, hiperlipemie, hipoalbuminemie, edeme)
- impur (asociaza la proteinurie si hematurie, hipertensiune arteriala si insuficienta renala).

4. Sindrom nefropatii interstitiale
Apare secundar unor afectiuni renale interstitiale sau predominant interstitiale.
Se deiferentiaza:
- nefropatii interstitiale acute. Manifestari: este declansata de administrarea unor medicamente si e caracterizata de oligurie sau oligoanurie, hematurie.
- cronice. Manifestari: durere lombara colicativa/ necolicativa, poate lipsi durerea in nefrita cronica toxica, tulburari de mictiune, diureza.

5. Sindroame tubulare
Apare ca urmare a existentei unor leziuni care afecteaza exclusiv sau predominant tubii.
Pot fi:
- unice, specifice
- cu defecte multiple, simultane
a) sindrom de tub contort proximal
b) sindroame tubulare distale

6. Sindroame renale vasculare
Rezultate in urma afectarii vaselor renale de o hipertensiune indelungata (peste 15-20 ani).
a) Nefroangioscleroza benigna
b) Nefroangioscleroza maligna

7. Litiaza renourinara
Este o afectiune care presupune formarea unor calculi la nivelul tractului urinar.
Factori:
- cresterea concentratiei sarurilor eliminate prin urina
- variatii excesive de pH
- cristalizare favorizata de prezenta calciului, magneziului s.a.
- suprasaturatia solutiei in oxalati
- bacterii.

8. Insuficienta renala acuta
Aparuta ca urmare a prabusirii rapide a functiei renale.
Cauze:
- prerenale (hipovolemie severa, scadere marcata a debitului cardiac)
- renale (ira de cauze nefrotoxice, nefropatii glomerulare/interstitiale/vasculare/ gravidica)
- postrenale (litiaza renala, neoplasm s.a.)

9. Insuficienta renala cronica
Aparut ca urmare a scaderii progresive a filtratului glomerular, in general ireversibil, determinand cresterea produsilor de catabolism proteic si secundar, dezechilibre hidro-electrolitice si acido-bazice severe.
Prin masurarea creatininemiei se obtine cel mai edificator indice al severitatii insuficientei renale cronice.
Patogenia IRC e explicata prin intermediul a doua teorii:
- teoria nefronilor intacti
- teoria nefronilor patologici

Evaluarea rinichilor - Diagnostice specifice

1. Examen obiectiv:

- facies renal (palid, infiltrat, piele patata, edeme palpebrale mai accentuate dimineata)
- tegumente palide (sindrom glomerular) . La pacientii dializati: cai de abord vascular, fistula Cimino-Brescia/sunt Scribner.
- edeme albe, moi, pufoase, predominant la nivelul fetei.
- unghii albe, plate
- par friabil, moale
- stare de nutritie precara
- ptoza (de gradul I, II, III) sesizate la palpare.
- puncte dureroase renale (costo-vertebral, costo-muscular, uretrale superioare/mijlocii/inferioare)
- manevra Giordano (durere la nivelul lojelor renale)
- sufluri sistolice provocate de stenoze (sesizate la auscultatie).

2. Explorare paraclinica

- sumar de urina
- volum urinar
- densitate urinara
- pH urinar
- culoare urina
- miros urina
- examen chimic urina (bilirubina, urobilinogen, acid vanil mandelic, amilaze urinare).
- ureea, aicd uric, produsi de degredare a fibrinei
- sediment urinar
- urocultura
Probe functionale renale:
- clearence la creatinina
- clearence la inulina
- clearence la uree
- proba de concentratie
- proba de dilutie

3. Explorare radiologica

- urografia
- pielografia ascendenta
- cistografia
- ecografia
- scintigrafie renala
- CT renal
- RMN renal
- biopsia renala
- arteriografia renala si flebografia