Sistemul renal

Sistemul renal este alcatuit din rinichi si uretere (organe pereche) , vezica urinara si uretra (organe nepereche) . Rolul acestuia este de a mentine homeostazia mediului intern prin existenta unor procese fiziologice complexe de filtrare, absorbtie (activa si pasiva) si secretie. In urma acestor procese se formeaza urina prin intermediul careia sunt eliminati produsii reziduali ai metabolismului.
Urina formata la nivel renal trece si prin uretere si ajunge la vezica urinara unde stationeaza pentru perioade scurte de timp, dupa care este eliminata prin uretra.

Rinichii produc in medie pe minut aproximativ 125 ml de filtrat plasmatic. Din acestia 124 sunt reabsorbiti, iar 1 ml este eliminat prin urina.
Diureza reprezinta cantitatea de urina excretata de rinichi in cursul unei zile si are o valoare de aproximativ 1500 ml.
Un alt rol al rinichilor este in mentinerea echilibrului hidro-electrolitic si la reglarea tensiunii arteriale (prin intermediul reninei) . De asemenea, rinichii secreta eritropoetina care este factor de crestere care stimuleaza eritropoeza si hidroxileaza prohormonul steroidian precursor in forma activa a vitaminei D3.

Anatomia si structura aparatului renal:

1. Rinichii

Prezinta o margine concava catre medial (hilul renal unde se gasesc nervii, vasele sanguine, limfatice si ureterul) si o fata laterala convexa.
Sunt localizati retroperitoneal, intinzandu-se aproximativ intre vertebrele T2-L3. Rinichiul stang este pozitionat de obicei superior de cel drept.
Bazinetul renal este portiunea superioara dilatata a ureterului alcatuita din trei calice mari, fiecare din acestia ramificandu-se in mai multe calice mici.
Rinichiului i se descriu:
- corticala renala situata la exterior
- medulara renala la interior (contine piramide Malpighi si piramide Ferrein care patrund in corticala renala) .
Rinichiul are aproximativ 1-4 milioane de nefroni. Nefronul este considerat a fi unitatea morfo-functionala a rinichiului.

Nefronul este alcatuit din:
-corpuscul renal
-tub contort proximal
- ansa Henle
-tub contort distal
- tubi colectori
-ducte papilare
Se diferentiaza nefroni:
- corticali (80-85%) cu ansa Henle scurta si corpusculul renal in corticala externa
- juxtamedulari (15-20%) : ansa Henle este foarte lunga iar corpusculul renal se afla in corticala profunda
Glomerulii renali filtreaza intr-o singura zi o cantitate de patru ori mai mare decat toata apa din organism, de 15 ori mai mult decat lichidele extracelulare si de 60 de ori mai mult decat volumul plasmatic.

2. Ureterele

Sunt doua la numar, au aspect tubular, o lungime de aproximativ 10-12 cm lungime. Sunt situate retroperitoneal, intre pelvisul renal si vezica urinara in care intra pe peretele posterior, oblic prin intermediul unei valve fiziologice.
Trecerea urini in vezica urinara se face in jeturi intermitente odata cu undele de contractie.

3. Vezica urinara

Este organ musculo-cavitar, cu mare plasticitate al carui principal rol este de a depozita urina.
Aceasta este alcatuita din corp si col.

4. Uretra

Este un conduct musculo-membranos care are ca rol principal transportul urinii din vezica urinara catre exterior. Exista o diferentiere pe sexe: la femeie uretra are rol strict urinar pe cand la barbat aceasta asigura si transportul spermei.
Uretra masculina este mai lunga si prezinta patru segemente: prostatic, membranos, bulbar si penian.
Mucoasa din structura uretrei, in special a celei peniene, prezinta glande Littre (glande mucoase care se deschid la suprafata epiteliului mucoasei uretrale) .
Uretra feminina este mai scurta (4-5 cm) . In portiunea mijlocie a acesteia exista un sfincteruretral extern aflat sub control voluntar.

Patologii asociate sistemului urinar:

1. Tulburari de mictiune
-polakiuria (cresterea numarului mictiunilor) . Printre cele mai frecvente cauze : cistita acuta/ tuberculoasa, calculi vezicali, adenom de prostata, compresia vezicala
-disuria (dificultatea actului mictional) . Exista disurie initiala (in adenom de prostata, carcinom de prostata), terminala (cistite, calculi vezicali) si totala (in mielita, uretrita, lueconevraxita) .
-mictiune dureroasa (durere si usturime la urinat) provocata de aceleasi cauze ca si in cazul disuriei.
- retentie urinara (incapacitatea vezicii urinare de a elimina urina) . Poate fi completa sau incompleta, de tip acut sau cronic.
- incontinenta urinara (pierderea functiei de rezervor a vezicii urinare) . Poate fi falsa (bolnavii cu retentie) sau adevarata (afectiuni medulare S3-S5 sau dupa interventii chirurgicale la nivelul prostatei.
-eurezis (pierdere involuntara de urina) la copii cu spina bifida
- mictiune imperioasa (nevoia urgenta de a urina imediat dupa instalarea senzatiei de mictiune) . Tenesmele vezicale apar in cistite, afectiuni uretra posterioara si sunt mictiuni imperioase, dureroase si ineficiente.
- mictiune rara (1-2 mictiuni pe parcursul unei zile. Apare cu oligurie in IRA si glomerulonefrita acuta. Cu diureza normala apare in megavezica congenitala sau dobandita
2. Tulburari de diureza
- poliuria (cresterea diurezei peste 2 L pe parcursul a 24 ore) . Aceasta poate fi fiziologica/ patologica, tranzitorie/permanenta. Cauzele pot fi renale sau extrarenale
- oligouria (diureza are valori de 500-800 ml/24 ore) . Poate fi fiziologica (reducere marcata a aportului de apa, transpiratii excesive) sau patologica de cauza prerenala (scadere filtrat glomerular ca reactie la hipotensiune sau soc hipovolemic) sau renala (glomerulonefrita acuta, insuficienta renala cronica) .
-anuria (scadere diureza sub 300 ml/24 ore) . Este mereu patologica, poate fi reversibila (insuficienta renala acuta) sau ireversibila (stadiu final insuficienta renala cronica) . Cauze: functionale (hipovolemie, hipotensiune arteriala, acidoza) sau organice (glomerulonefrite, nefropatii) .
-oligoanuria (diureza intre 500-300 ml/24 ore) .
- nicturia (diureza nocturna e egala/ o depaseste pe cea diurna, fiziologic volumul diurezei nocturna reprezinta o patrime din cel al diurezei diurne. ) Cauze: insuficienta renala cronica compensata, insuficienta cardiaca dreapta sau globala, ciroza hepatica decompensata.
- opsiuria (eliminarea urinei intarziat fata de momentul ingestiei de lichide) . In mod normal lichidele sunt eliminate in decursul a patru ore de la ingestie. Cauze: ciroza decompensata, hiperestrogenism.
3. Edemul renal nefrititc (in glomerulonefrita acuta) sau nefrotic (prin scaderea presiunii coloid-osmotice a plasmei) .
4. Hematuria (urina cu sange provenit din tractul urinar situat superior de uretra anterioara) . Poate fi microscopica sau macroscopica. Cauze: boli hematologice, de colagen, sau cauze renale (glomerulonefrita acuta/ cronica acutizata, tumori renale, guta, tuberculoza renala, litiaza) .
5. Piuria si leucocituria (puroi in urina) . Poate fi microscopica (cel mai frecvent) dar si macroscopica. Cauze: neoplasm, tuberculoza renala, nefrita interstitiala, cistita, uretrita s. a.
6. Chiluria (limfa in urina)
7. Lipuria (lipide in urina)
8. Pneumaturia (gaze in urina)
9. Proteinuria (glomerulara, tubulara, de flux)

Sindroame renale:

1. Sindrom nefritic acuta
2. Sindrom nefritic cronic
3. Sindrom nefrotic
4. Sindromul nefropatiilor interstitiale
5. Sindroame tubulare
6. Sindroame renale vasculare
7. Litiaza reno-urinara
8. Insuficienta renala acuta
9. Insuficienta renala cronica