Vezica urinara

Vezica urinara este un organ musculo-cavitar impar pelvin care acumuleaza urina venita continuu din uretre si pe care o elimina prin uretra discontinuu.

Anatomie/ structura vezicii urinare

Vezica urinara este segmentul dilatat al cailor utinare, un rezervor musculo- elastic care are rolul de a stoca si elimina urina.
Vezica are forma ovoidala cu axul mare vertical (atunci cand este plina) si are o capacitate fiziologica medie de 250 cmc (valoare mai mare la femei comparativ cu barbatii) si un diametru vertical de 11-12 cm.
Vezicii urinare i se descriu patru portiuni:
- apexul situat antero-superior
- fundul (baza), situat postero-inferior, de forma triunghiulara
- corpul, situat intre apex si fundul vezicii. I se descriu patru fete: anterioara, doua laterale si una postero-superioara.
- colul
Din cauza dimensiunilor mici ale pelvisului fetal, vezica urinara se dezvolta ca organ abdominal peritoneal, fiind legata de peretele anterior al abdomenului prin intermediul unui mezou propriu numit mexocist, care este dispus sagital.
Portiunea craniala a vezicii urinare se continua cu canalul alantoidian care in urma obliterarii formeaza apexul vezical. Portiunea obliterata a acestui canal se intinde de la apexul vezcii pana la ombilic, formand ligamentul ombilical median.
Vezica urinara este marginita de cele doua artere ombilicale, care se vor oblitera retrograd pana la originea ramurilor lor vezicale, arterele vezicale superioare dupa legarea cordonului ombilical.
In primii doi ani de viata, concomitent cu dezvoltarea bazinului, vezica urinara coboara in pelvis, unde va si ramane definitiv.
Datorita acestui proces pe care il sufera vezica urinara:
- mezoul sau se aplica pe peritoneul parietal anterior, cu care fuzioneaza, formand fascia de coalsecenta ombilico-prevezicala Ombredanne.
- peritoneul visceral al fetei posterioare fuzioneaza cu peritoneul rectal anterior la barbat si cu peritoneul uterin anterior la femeie.
In urma acestui proces, vezica urinara devine organ secundar retroperitoneal, fiind initial preperitoneal si ulterior subperitoneal.
Mucoasa vezicii urinare este alcatuita din epiteliu de tranzitie, lamina propria din tesut conjunctiv lax si dens, apoi urmeaza o tunica musculara neteda. Atunci cand vezica urinara este in repaus, epiteliul este mai gros, fiind alcatuit din aproximativ cinci sau sase randuri celulare. Atunci cand vezica este destinsa, epiteliul fiind pus in tensiune, se reduce grosimea acestuia la aproximativ trei randuri de celule.
Peretele vezicii urinare are in componenta trei tunici:
- seroasa (externa): peritoneul care acopera vezica pe fata postero-superioara si tesutul conunctiv lax care acopera restul.
- musculara alcatuita din trei straturi musculare netede
- mucoasa (tunica interna) care tapeteaza suprafata interna a vezicii urinare.
Vezica este situata in pelvis si are o forma globuloasa la adult, descriindu-se doua fete (anterioara si posterioara), doua margini (dreapta si stanga), o baza si un varf.


Vascularizatia arteriala
- arterele vezicale superioare
- artera vezicala inferioara
- artera vezicala anterioara

Vascularizatia venoasa
- venele peretilor anterior si lateral dreneaza sangele in plexul venos prevezical Santorini
- venele apexului si fetei postero-superioare dreneaza sangele in plexul venos de pe fetele laterale ale vezicii, de unde dreneaza spre vena iliaca interna.

Vascularizatia limfatica
- vase limfatice care urmeaza traiectul venelor, ajungand in reteau limfatica perivezicala de unde pleaca trunchiuri colectoare anterioare, mijlocii si posterioare.

Inervatia vezicii urinare
- aferenta (majoriatar fibre parasimpatice)
- eferenta (simpatica si parasimpatica)

Vezica urinara este fixata de structurile vecine prin:
- mijloace de sustinere:
a) perineul: principalul mijloc de sustinere al viscerelor pelvine
b) ligamente: pubo-prostatice (la barbat) si ligamentele pubo-vezicale (la femeie)
c) prelungiri ale tunicii musculare a vezicii spre rect (barbat) respectiv spre uter (la femeie).
- mijloace de suspensie:
a) fascia vezicala
b) peritoneul vezical
c) ligamente ombilicale

Rapoarte cu structuri invecinate (topografie)

Vezica urinara este localizata in spatiul pelvis-subperitoneal, in loja vezicala (termen neomologat de N. A) delimitata astfel:
- anterior: oasele pubiene, simfiza pubiana si peretele abdominal anterior in partea inferioara a sa, de care vezica este separata prin intermediul spatiului prevezical Retzius.
- lateral: muschii obturator intern si ridicator anal, ambii acoperiti de fascia pelvina parietala
- superior: peritoneu parietal pelvin
- posterior: fascia de coalescenta recto-vezico-prostatica (la barbat) respectiv fascia de coalescenta vezico- vaginala (la femeie).

Baza vezicii (fundul) se intinde pana la fundul de sac recto-vezical Douglas la barbat si pana la fundul recto- uterin la femeie. Aceasta vine in raport cu prostata, veziculele seminale si canalele deferente (la barbat) si cu vaginul si colul uterin (la femeie) .
Inferior loja vezicala corespunde hiatusului uro-genital al diafragmei pelvine care este strabatut de varful prostatei si uretra (la barbat) respectiv uretra si vagina (la femeie). Acest hiatus este delimitat de urmatoarele componenete:
- fata posterioara a simfizei pubiane
- marginile mediale ale muschilor ridicatori anali
- centrul tendinos al perineului
Pozitia vezicii urinare este putin diferita, in functie de sex:
- la barbati: este situata mai sus in loja, separata de muschii profunzi ai diafragmei uro-genitale prin prostata
- la femei: este localizata profund in loja si aplicata pe peretele anterior al vaginei, de care e separata prin fascia vezico-vaginala si pe muschiul sfincter extern al uretrei.

Fata anterioara a vezicii are raporturi cu peretele anterior al pelvisului si elementele din psatiul pre-vezical Retzius mediate de fascia vezicala:
- tesutul pelvis-subperitoneal
- noduli limfatici prevezicali
- arcada Farabeuf (anastomoza intre ramurile pubiene ale arterelor obturatoare si manunchiul vasculo-nervos obturator)
- plex venos Santorini
- muschii peretelui abdominal, atunci cand vezica este plina

Fata postero-superioara este acoperita complet de peritoneul pelvin care:
- adera strans la vezica la nivelul apexului, reflectandu-se de aici pe peretele abdominale anterior si formand plica ombilicala mediana. Atunci cand vezica este plina, se formeaza fundul de sac prevezical la nivelul reflexiei peritoneului.
- este mai putin aderent in restul fetei postero-superioare si face cute transversale atunci cand vezica urinara este goala. Cea mai inalta dintre aceste cute poarta denumirea de plica vezicala transversa.
- se reflecta lateral pe peretii pelvisului formand recese latero-vezicale (paravezicale)
- se reflecta posterior pe fata anterioara a ampulei rectale fromand fundul de sac recto-vezical Douglas (la barbat) si pe fata vezicala a uterului formand recesul utero-vezical (la femeie).
Prin intermediul peritoneului, fata postero-superioara a vezicii urinare are raporturi cu:
- ansele intestinale si ansa sigmoidiana, la barbat
- corpul uterului si ansele intestinale, la femeie.

Fetele laterale ale vezicii au raporturi mediate de fascia vezicala cu:
- tesutul pelvis-subperitoneal
- muschiul obturator intern
- muschiul ridicator anal
- fascia pelvina parietala
- prelungirea anterioara a fosei ischio-rectale

Fundul vezicii urinare are raport cu:
- la barbat: ansele intestinale, sigmoidiene si ampula rectala in zona superioara. In zona mijlocie cu fascia recto-vezico-prostatica si in zona inferioara cu lobul median al prostatei.
- la femeie: cu fetle anterioare ale colului uterului si vaginei
Colul vezicii are raporturi cu:
- la barbat: versantul anterior al bazei prostatei
- la femeie: muschiul sfincter extern al uretrei.

Fiziologia vezicii urinare - rol, functii, mecanisme

Vezica urinara are rol in stocarea si eliminarea urinei. Vezica se umple progresiv pana in momentul in care tensiunea intraparietala depaseste valoarea-prag, aparand astfel reflexul de mictiune, care induce dorinta constienta de a urina sau chiar evacuarea vezicii.
Muschiul neted al vezicii urinare se numeste muschi detrusor si are rolul de creste presiunea intravezicala pana la 40-60 mm Hg atunci cand se contracta, fiind astfel implicat in procesul de evacuare a vezicii urinare.
Atunci cand vezica urinara este goala, presiunea intravezicala este aproape nula dar incepe sa creasca progresiv in momentul umplerii: daca in vezica sunt 30-50 ml de urina, presiunea este de 5-10 cmH20. Presiunea creste usor pana la atingerea unei valori de 300-400 ml urina cand presiunea incepe sa creasca rapid.
Pe masura ce vezica se umple, se produc contractii de mictiune supraadaugate datorate unui reflex declansat de stimularea receptorilor senzoriali de intindere din peretele vezical. Pe masura ce vezica urinara se umple, reflexele devin din ce in ce mai frecvente si mai puternice.
Odata ce a fost declansat, reflexul de mictiune are capacitatea de a se autointretine. Acest reflex consta in:
- cresterea rapida si progresiva a presiunii
- stationarea presiunii
- revenirea presiunii la valoarea de baza
Cand intensitatea reflexului de mictiune atinge un anumit prag, se declanseaza un alt reflex care inhiba sfincterul vezical extern insa daca la nivel cerebral inhibitia este mai puternica, se declanseaza mictiunea.

Semne si simptome asociate

- disurie
- oligo/anurie
- incontinenta urinara
- polakiurie

Patologie asociata

- colpocistocel (vezica urinara proemina pe peretele anterior al vaginei): aparut in urma unor rupturi post-partum ale diafragmei pelvine sau atrofii, hipotonii ale acesteia.
- incontinenta prin supraplin (vezica se umple pana la capacitatea maxima si surplusul e eliminat periodic)
- vezica tabetica (leziuni maduva sacrata)
- vezica neurogena (leziuni partiale ale maduvei spinarii sau ale trunchiului cerebral)
- cancer vezical
- litiaza vezicala
- vezica urinara hiperactiva (OAB)
- cistita

Evaluarea vezicii urinare - Diagnostice specifice

1. Examen obiectiv: anamneza, examen fizic, consult urologic
2. Investigatii de laborator: analize de sange si de urina
3. Investigatii paraclinice: imagistice: ecografie, CT, RMN.
4. Colposcopie