Sistemul nervos autonom (vegetativ)

©

Autor:

Sistemul nervos autonom sau sistemul nervos vegetativ nu se afla sub control constient si influenteaza procese precum frecventa cardiaca, digestia, respiratia, salivatia, transpiratia, dilatarea pupilei, mictiunea sau excitatia sexuala. [2] Contractia sau relaxarea muschilor, precum si secretiile glandulare sunt expresia evidenta a activitatii functionale a sistemului nervos. Sistemul motor somatic inerveaza musculatura striata, in timp ce sistemul nervos autonom influenteaza activitatea muschilor netezi, muschiului cardiac si a glandelor. [1] Daca ceva este in neregula in cadrul acestui sistem, apar abateri de la functionarea normala a cordului, tulburari ale presiunii arteriale, dificultati in respiratie si deglutitie, disfuctie erectila la barbati. [3]

Anatomie

Sistemul nervos autonom (SNA) este componenta viscerala a sistemului nervos si consta din neuroni localizati atat la nivelul sistemului nervos central (SNC), cat si a sistemului nervos periferic (SNP), iar functiile sale sunt strans integrate cu cele ale sistemului nervos somatic (SNS). [4]

SNS se exprima prin ajustarea activitatilor musculare coordonate, asociate cu mentinerea posturii si miscarile fazice, la mediul extern, iar in ceea ce priveste SNA se poate sustine ca rolul general al acestuia este de a influenta acele activitati viscerale, care au loc cu scopul de a mentine stabilitatea in cadrul mediului intern. Aceste doua sisteme nu functioneaza independent, ci interactioneaza in anumita masura. De exemplu, SNA este implicat in mentinerea tensiunii arteriale, in raport cu cerintele organismului, precum si in mentinerea temperaturii corpului constante. Cand organismul inregistreaza o scadere a temperaturii, SNS raspunde prin generarea de caldura prin contractia musculaturii scheletice, iar in acelasi timp, SNA stimuleaza constrictia vaselor de sange cutanate pentru a reduce pierderile de caldura. In general, SNS reactioneaza rapid la stimuli, iar raspunsul SNA intarzie sa apara un anumit interval de timp. [1]

 

Caile aferente ale sistemului nervos autonom se aseamana cu caile aferente ale SNS in multe privinte. Procesele periferice trec prin ganglionii sau plexurile vegetative, si posibil prin unii nervi somatici. [4] Corpii neuronilor (unipolari/pseudounipolari) sunt localizati in ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni sau spinali, iar procesele lor centrale acompaniaza fibrele aferente prin nervii cranieni sau radacinile dorsale ale nervilor spinali catre SNC, unde stabilesc conexiuni care mediaza reflexele vegetative. [4][5]

Caile eferente ale sistemului nervos autonom difera de echivalentele lor din SNS in ceea ce priveste faptul ca primele mentionate sunt intrerupte de sinapse periferice, distingandu-se o secventa de cel putin doi neuroni intre SNC si structura tinta: neuronii preganglionar si respectiv, postganglionar. Corpii neuronilor preganglionari sunt localizati in nucleii din trunchiul cerebral si in coarnele laterale ale maduvei spinarii. Axonii lor, care sunt de obicei mielinizati, ies din SNC prin anumiti nervi cranieni si spinali si ajung in ganglionii periferici unde fac sinapsa cu neuronii postganglionari. Marea majoritate a axonilor neuronilor postganglionari sunt nemielinizati. Neuronii postganglionari sunt mai numerosi decat cei preganglionari, astfel incat un neuron preganglionar poate realiza sinapse cu 15-20 neuroni postganglionari, ceea ce argumenteaza distributia larga de efecte vegetative.

 

Sistemul nervos autonom are trei mari componente care difera prin structura si organizarea lor: simpatic, parasimpatic si enteric. Majoritatea structurilor inervate de SNA primesc atat fibre simpatice cat si parasimpatice, iar sistemul nervos enteric este o retea de neuroni intrinseca peretelui tractului gastrointestinal.

Larg raspandit si demult acceptat este faptul ca sistemele nervoase simpatic si parasimpatic sunt functional antagoniste, deoarece prin stimularea eferentelor acestora, structurile tinta afiseaza efecte opuse. De asemenea, este cunoscut si faptul ca reactiile simpatice sunt raspunsuri in masa, in timp ce reactiile parasimpatice sunt de obicei mult mai localizate. Un concept mai cuprinzator sustine ca cele doua seturi de neuroni constituie un sistem integrat responsabil de medierea reglarii nervoase a functiilor viscerelor si homeostatica. In general, activitatea simpaticului consta in constrictia arterelor cutanate, ce duce la intensificarea fluxului sangvin distribuit inimii, muschilor si creierului, accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii sanguine, contractia sfincterelor si deprimarea peristaltismului, toate aceste fenomene contribuind la mobilizarea si utilizarea rezervelor energetice cand organismul este supus unor activitati intense, care le necesita. Activitatea parasimpaticului consta in decelerarea ritmului cardiac, precum si in cresterea activitatii peristaltice si glandulare intestinale, fenomene ce ar putea fi considerate conservatoare de rezerve energetice.

 

Conceptul clasic al neurotransmisiei vegetative sustine ca neuronii preganglionari ai ambelor sisteme, simpatic si parasimpatic, sunt colinergici, precum si neuronii parasimpatici postganglionari, in timp ce neuronii simpatici postganglionari sunt noradrenergici. Descoperirea neuronilor care nu utilizeaza acetilcolina sau noradrenalina in calitate de transmitator primar, precum si recunoasterea mai multor substante la acest nivel, care indeplinesc criteriile pentru un neurotransmitator sau neuromodulator, au complicat foarte mult conceptele neurofarmacologice din SNA. Astfel, substante precum adenozin 5’-trifosfatul (ATP), numeroase peptide si oxidul nitric au fost descrise ca fiind implicate in mecanismele de semnalizare celulara in cadrul acestui sistem. La nivelul fibrelor simpatice au fost identificati in calitate de cotransmitatori principali ATP-ul si neuropeptidul Y, la nivelul fibrelor parasimpatice - polipeptidul intestinal vasoacitv (VIP), iar la nivelul sistemului enteric - ATP, VIP si substanta P. [4]

Sistemul nervos simpatic

Trunchiurile simpatice sunt doua lanturi de ganglioni nervosi care se intind, de fiecare parte a coloanei vertebrale, de la baza craniului pana la coccis. Ganglionilor li se alatura nervii spinali prin intermediul ramurilor comunicante albe si cenusii. Axonii preganglionari se alatura trunchiului prin ramurile comunicate albe, iar axonii postganglionari parasesc trunchiul prin ramurile cenusii. La nivelul gatului, fiecare trunchi simpatic se gaseste posterior de teaca carotidiana si anterior de procesele transverse ale vertebrelor cervicale. In regiunea toracica, trunchiurile sunt anterior de capetele coastelor, in abdomen se gasesc anterolateral de corpii vertebrelor lombare, iar in pelvis stau anterior de sacrum si medial de orificiile sacrate anterioare. Anterior de coccis, cele doua trunchiuri se intalnesc intr-un ganglion terminal, median, nepereche.
Cititi mai multe despre Sistemul nervos simpatic aici...

Sistemul nervos parasimpatic

Corpii neuronilor parasimpatici preganglionari sunt localizati in anumiti nuclei ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral si in materia cenusie a segmentelor S2-4 ale maduvei spinarii. Astel, fibrele eferente, mielinizate, emerg din SNC doar prin nervii cranieni III, VII, IX si X si prin nervii spinali S2-4. Neuronii parasimpatici preganglionari sunt colinergici.
Cititi mai multe despre Sistemul nervos parasimpatic aici...

Sistemul nervos enteric

Sistemul nervos enteric este un mini sistem nervos ce consta din doua plexuri de neuroni: (1) plexul mienteric (Auerbach) localizat intre straturile intern circular si extern longitundal ale tunicii musculare si (2) plexul submucos (Meissner) localizat in submucoasa, la nivelul interfatei acesteia cu stratul intern circular al muscularei.
Cititi mai multe despre Sistemul nervos enteric aici...


Patologie

Tulburari ale sistemului nervos autonom pot aparea izolat sau ca un rezultat al unei alte afectiuni, precum boala Parkinson, alcoolismul sau diabetul. Problemele pot afecta fie o parte a sistemului, sub forma unui sindrom de durere regionala complex, fie intreg sistemul. Unele afectiuni sunt temporare, iar altele se pot agrava in timp. Cand afecteaza respiratia sau functia cardiaca, tulburarile SNA pot pune viata in pericol. Unele afectiuni ale SNA se rezolva cand boala de baza este tratata, iar uneori nu exista tratament, recurgandu-se doar la ameliorarea simptomelor. [3]

 

Distrofia simpatica reflexa sau sindromul de durere regionala complex se caracterizeaza prin durere intensa cu senzatie de arsura, umflaturi sau decolorarea pielii, cel mai des la nivelul segmentelor distale ale membrelor, in special a mainilor. Cauza nu este cunoscuta, iar o teorie mentioneaza ca un „scurtcircuit” in sistemul nervos este responsabil. Acest „scurtcircuit” cauzeaza hiperactivitatea sistemului nervos simpatic, care afecteaza fluxul de sange si glandele sudoripare din zona afectata. De regula, simptomele apar dupa traumatisme sau interventii chirurgicale. Nu exista un test diagnostic specific, luandu-se in calcul numai semnele si simptomele manifestate. Diagnosticul timpuriu si tratamentul corespunzator instituit, ce urmareste in principal ameliorarea durerii, sunt importante pentru prevenirea progresiunii bolii. [8]

Megacolonul congenital sau boala Hirschsprung se caracterizeaza printr-o largire excesiva a colonului, din cauza lipsei sau a unei marcate reduceri de populatie neuronala in plexul mienteric Auerbach. Datorita absentei acestor neuroni, o regiune a colonului se ingusteaza, musculatura nu se poate relaxa, iar materiile fecale se acumuleaza in regiunea colonului proximal de constrictie. Odata cu acumularea materiilor fecale, aceasta regiune se largeste, rezultand megacolonul. [5] Prevalenta exacta la nivel mondial nu este cunoscuta, unele studiile internationale facute recent indica variatii cuprinse intre 1 caz / 1.500 nou-nascuti si 1 caz / 7.000 nou-nascuti. In aproximativ 20% din cazuri, nou-nascutii mai au cel putin o anormalitate asociata, la nivel neurologic, cardiovascular sau gastrointestinal. Netratat, mortalitatea este apreciata la 80%, iar complicatii posibile in urma chirurgiei sunt strictura anastomotica (5-10%), obstructia intestinala (5%), abcesul pelvic (5%) sau infectarea plagilor (10%). Datele statistice indica faptul ca megacolonul nu are vreo predilectie rasiala, iar raportul barbati/femei este de 4/1. In prezent, aproximativ 90% din pacienti cu boala Hirschsprung sunt diagnosticati pana in perioada de nou-nascut, iar afectiunea ar trebui luata in considerare la fiecare nou-nascut cu pasajul intarziat al meconiului sau la fiecare copil cu istoric de constipatie cronica, de la nastere. Se poate efectua radiografia baritata si manometria, insa biopsia este cel mai exact test pentru aceasta afectiune. [9]

 

Sindromul Horner rezulta prin lezarea trunchiului simpatic cervical, fibrelor simpatice a plexului carotidian sau a oricarei regiuni a maduvei spinarii sau trunchiului cerebral, ce implica si caile simpatice. Sindromul asociaza, in partea afectata, mioza (constrictia pupilei), anhidroza (incapacitatea de a transpira), enoftalmie (retragerea globului ocular in orbita), ptoza palpebrala (caderea pleoapei superioare). De notat ca sindromul Horner poate aparea in urma cancerului de apex pulmonar, prin implicarea ganglionilor simpatici cervicali.

 

Pacientii cu sindrom Shy-Drager (atrofie sistemica multipla) se confrunta cu hipotensiune arteriala ortostatica si lipotimie, frecvent datorita faptului ca neuronii SNA responsabili pentru reglarea tensiunii arteriale in timpul modificarilor posturale au degenerat sau au fost complet distrusi. [5] Alte simptome, care s-ar putea manifesta in urma afectarii SNA, includ incontinenta sau retentia urinara, impotenta, constipatia, paralizia corzilor vocale, reglarea dificila a temperaturii corpului. Abundenta incluziunilor citoplasmatice gliale in SNC confera certitudine diagnosticului. Tratamentul este simptomatic.

Proceduri / Tehnici

Simpatectomia toracica endoscopica (STE) este metoda de electie in tratamentul hiperhidrozei moderate si severe a palmelor sau a eritrofobiei. Tratamentul bolii Raynaud, severa, in stadiu terminal si a distrofiei simpatice reflexe severe prin STE este controversat, deoarece efectul este de obicei tranzitoriu.

In multe cazuri, chiar si hiperhidroza picioarelor se imbunatateste, insa mecanismele anatomice sau fiziologice nu sunt pe deplin elucidate. Complicatii postchirurgicale sunt rare, sindromul Horner fiind cel mai de temut, cauzat de afectarea ganglionului stelat si intreruperea fibrelor simpatice de la T1 care ascensioneaza in jurul arterelor distribuite capului si gatului.

Printre efectele secundare se mentioneaza, in 70% din cazuri, transpiratia compensatorie, ce apare in alte zone ale corpului in timpul efortului sau datorita expunerii la temperaturi inalte. La 5% din pacienti aceasta se manifesta sever si se poate intalni mai frecvent la pacientii operati de hiperhidroza axilara, insa unii specialisti nu considera hidroza axilara izolata o indicatie pentru aceasta procedura. In unele cazuri s-a raportat inabilitatea de a creste ritmul cardiac in timpul efortului, ceea ce a dus la scaderea capacitatii unor persoane de a-si desfasura activitatile zilnice. De asemenea, unii pacienti experimenteaza o senzatie de disconfort rezultata din incapacitatea de a-si controla temperatura corpului. [4]

 

Biofeedback-ul este o metoda prin care se obtine controlul constient al sistemului nervos autonom, urmarindu-se scaderea presiunii sanguine, reglarea ritmului cardiac, a temperaturii corpului sau chiar prevenirea stresului si migrenelor. [10]

Sistemul nervos simpatic

Sistemul nervos simpatic stimuleaza glandele sudoripare, iar la nivelul muschilor erectori ai firelor de par determina contractia. Asupra vaselor de sange de la nivelul muschilor scheletici are efect dilatator, iar asupra vaselor de sange de la nivelul pielii sau mucoaselor, precum si a celor care aprovizioneaza viscerele abdominale are efect constrictor....

Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic produce constrictia pupilei si stimuleaza contractia muschiului ciliar pentru a relaxa ligamentele suspensoare ale lentilei, in vederii acomodarea la apropiere. Stimuleaza glandele lacrimale si secretia seroasa a glandelor salivare. Decelereaza ritmul cardiac, determina bronhoconstrictie si faciliteaza secretia glandelor conductului respirator....

Sistemul nervos enteric

Sistemul nervos enteric este un mini sistem nervos ce consta din doua plexuri de neuroni: (1) plexul mienteric (Auerbach) localizat intre straturile intern circular si extern longitundal ale tunicii musculare si (2) plexul submucos (Meissner) localizat in submucoasa, la nivelul interfatei acesteia cu stratul intern circular al muscularei....


Data actualizare: 27-09-2013 | creare: 27-09-2013 | Vizite: 64227
Bibliografie
1. Autonomic Nervous System [Chapter 20] – C. R. Noback, N. L. Strominger, R. L. Demarest – The Human Nervous System: Structure And Function, Ed. 6, 2005, pag. 349
2. Autonomic Nervous System – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Autonomic_nervous_system
3. Autonomic Nervous System Disordesrs - MedlinePlus, National Institutes of Health, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/autonomicnervoussystemdisorders.html
4. Autonomic Nervous System - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008
5. Autonomic Nervous System [Chapter 9] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 118
6. Gastric inhibitory polypeptide – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Gastric_inhibitory_polypeptide
7. Glicentin - Glucagon.com, The web site devoted to the study of the glucagon-like peptides, link: http://www.glucagon.com/glicentin.html
8. Complex Regional Pain Syndrome – OrthoInfo, Americam Accademy of Orthopaedic Surgeons, link: http://orthoinfo.aaos.org/topic.cfm?topic=a00021
9. Hirschsprung Disease – S. L. Lee - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/178493-overview
10. Biofeedback – C. Turkington – The Encyclopedia of the Brain and Brain Disorders, 2nd Edition, 2002, pag. 50
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum