Ochiul (analizatorul vizual)

Ochii sunt, fără doar şi poate, cele mai delicate structuri din organismul uman şi poate cele mai uimitoare. Ei reprezintă fereastra prin intermediul căreia vedem lumea înconjurătoare, fiind responsabili de toate informaţiile pe care creierul nostru le primeşte, motiv pentru care analizatorul vizual este analizatorul pe care ne bazăm cel mai mult.

Anatomia şi structura ochiului

Globul ocular este organul ce asigură funcţia vizuală, fiind un organ neuro-senzorial, cu formă sferică. Prezintă o parte anterioară ce este transparentă şi poartă denumirea de cornee. Globul ocular are un diametru antero-posterior de 21-26 de mm la emetropi, pe când la hipermetropi axul este mai mic, iar la miopi axul este mai mare.
Globul ocular - anatomie

Globul ocular - anatomie


Având o formă sferică, acesta prezintă ca orice sferă:
- un pol anterior denumit şi extremitatea anterioară a globului ocular;
- un pol posterior denumit şi extremitatea posterioară a globului ocular;
- un ecuator situat la distanţă egală între cei doi poli;
- meridiane.
Toate aceste repere au un rol esenţial în localizarea diverselor patologii ale globului ocular.

Structura globului ocular este reprezentată de pereţii globului ocular şi mediile transparente, refringente.

Pereţii globului ocular

Sunt constituiţi din 3 tunici concentrice:
I. sclerocorneea ce mai este denumită şi tunica externă fibroasă
II. uveea ce mai este denumită tunica mijlocie vasculară ce este alcătuită din 3 elemente: iris, corp ciliar şi coroidă.
III. retina sau tunica internă nervoasă

I Sclerocorneea

Are forma globului ocular, fiind tunica situată la exterior ce are o structură fibroasă. Funcţia principală a acestei tunici este de menţinere a presiunii intraoculare. Ea este de asemenea alcătuită la rândul său din 3 componente:
A. corneea
B. limbul sclerocorneean
C. sclera.

A. Corneea - este porţiunea anterioară a sclerocorneei şi este transparentă. Continuitatea dintre aceasta şi scleră se realizează la nivelul limbului sclerocorneean. Aceasta prezintă 2 feţe şi o circumferinţă:
- o faţă anterioară convexă în contact direct cu filmul lacrimal şi cu mediul exterior atunci când fanta palpebrală este deschisă;
- o faţă posterioară concavă ce este în contact direct cu umoarea apoasă din camera anterioară.
Din punct de vedere histologic, corneea este avasculară, transparentă şi cu o structură laminară reprezentată de următoarele straturi expuse din exterior spre interior:
- filmul lacrimal;
- epiteliul corneean anterior ce este scuamos stratificat nekeratinizat cu numeroase terminaţii nervoase libere şi la nivelul căruia se disting 3 zone principale:
• zonă superficială
• zonă intermediară
• zonă profundă
- lamina limitantă anterioară ce mai poartă denumirea de stratul Bowman având rol esenţial în menţinerea hidratării corneii;
- lamina proprie sau stroma are ca principal scop regenerarea corneei;
- lamina limitantă posterioară ce mai poartă denumirea şi de membrana Descement;
- endoteliul cornean ce este alcătuit dintr-un singur strat de celule cubice.

B. Limbul sclerocorneean prezintă:
- o zonă trabeculară alcătuită dintr-o faţă profundă ce este în interrelaţie cu unghiul camerei anterioare şi o faţă superficială ce este în interrelaţie cu canalul Schlemm;
- sinusul venos scleral denumit şi canalul Schlem format împreună cu sistemul venos intrascleral şi episcleral

C. Sclera - are aspectul unei sfere incomplete de culoare alb sidefie şi prezintă:
- o faţă externă superficială, convexă la nivelul căreia se inseră muşchii extraoculari;
- o faţă internă profundă concavă ce este în interrelaţie cu coroida şi corpul ciliar;
- un orificiu anterior, nivel la care se continuă cu corneea, trecerea realizându-se la nivelul limbului sclerocorneean;
- un orificiu posterior ce este străbătut de nervul optic.
Din punct de vedere histologic, sclera este alcătuită din ţesut conjunctiv reprezentat de substanţă fundamentală, fibre de colagen şi fibrocite. În ceea ce priveşte vascularizaţia, această structură este avasculară.
La exterior sclera este acoperită de o membrană fină vascularizată - episclera.

II. Uveea

Prezintă 3 regiuni principale:
- uveea anterioară sau irisul
- uveea intermediară sau corpul ciliar
- uveea posterioară sau coroida.

Uveea anterioară sau irisul este localizată între:
- cornee ce este situată anterior
- cristalin ce este situat posterior.
Poate fi comparată cu un diafragm muscular ce prezintă central un orificiu reprezentat de pupilă. Irisul este alcătuit din 2 feţe (una anterioară şi una posterioară) şi două circumferinţe (marea şi mica circumferinţă).
Faţa anterioară prezintă 2 zone importante:
- zona ciliară ce este situată la periferie şi are un aspect striat;
- zona pupilară ce are un aspect neted.
Faţa posterioară are o culoare brun închis (indiferent de culoarea ochilor) şi este în raport cu cristalinul şi cu camera posterioară a globului ocular.
Marea circumferinţă mai poartă denumirea şi de rădăcina irisului şi este parte componentă a unghiului irido-sclero-corneean.
Mica circumferinţă este reprezentată de marginea pupilară delimitând pupila.
Din punct de vedere histologic, irisul prezintă 4 straturi:
1. stratul marginal anterior
2. stromă şi sfincterul pupilar
3. epiteliul anterior şi dilatatorul pupilar
4. epiteliul pigmentar posterior ce conţine un strat anterior reprezentat de celule mioepiteliale, dând naştere la muşchiul dilatator al pupilei, şi un strat posterior reprezentat de celule cubice ce depozitează pigment melanic.

Uveea intermediară sau corpul ciliar
Este delimitată anterior de către rădăcina irisului şi posterior de către coroidă. Prezintă o suprafaţă externă în contact direct cu sclera şi o porţiune internă în contact direct cu corpul vitros. Suprafaţă internă este alcătuită din :
- pars plicata sau coroana ciliară localizată anterior. Aceasta este alcătuită din proeminenţele radiare determinate de procesele ciliare. Acestea se pot defini ca fiind ghemuri vasculare ce sunt cuprinse într-un ţesut conjunctiv şi acoperite de un epiteliu bistratificat, în număr de 70-80 şi au 2 scopuri esenţiale:
a) de a secreta umoarea apoasă;
b) de a fi loc de inserţie pentru ligamentul lui Zinn.
- pars plana localizată posterior între pars plicata şi ora serrata.
Muşchiul ciliar este localizat la exteriorul corpului ciliar şi este alcătuit din fibre musculare netede cu direcţii diferite ce au drept rol reglarea curburii cristalinului prin contracţia lor.

Uveea posterioară sau coroida
Este delimitată anterior de ora serrata (porţiune indentată, circumferenţială dintre corpul ciliar şi retină) şi posterior de orificiul de trecere a nervului optic. Faţa sa externă intră în raport cu sclera, iar faţa sa internă cu retina. Din punct de vedere histologic, aceasta este alcătuită din 4 straturi, acestea fiind de la exterior spre interior:
1. lamina fusca sau lamina supracoroidiană ce este străbătută de arterele ciliare lungi sau scurte;
2. lamina vaselor mari coroidiene;
3. stratul corio-capilar;
4. lamina bazală sau membrana Bruch.

III. Retina

Este delimitată anterior de ora serrata şi posterior de nervul optic. Prezintă:
- o faţă externă ce este în raport cu membrana Bruch;
- o faţă internă în raport cu corpul vitros.
Retina prezintă 3 porţiuni: una iriană, una ciliară şi una coroidiană.
Retina coroidiană prezintă mai multe zone şi anume:
- papila sau discul optic – este situat în hemicadranul nazal şi are formă ovalară cu o depresiune centrală; discul optic este locul prin care axonii neuronilor optici se unesc şi formează nervul optic;
- locul de pătrundere a arterei centrale a retinei în globul ocular;
- foveea centralis ce este situată în jumătatea temporară a discului optic.

Din punct de vedere histologic retina prezintă:
- celule fotoreceptoare;
- celule nervoase;
- celule de susţinere.
Celule fotoreceptoare pot fi reprezentate de:
- celulele cu bastonaşe ce au densitatea cea mai mare periferic şi sunt specifice vederii crepusculare supradenumită şi vedere scotopică;
- celulele cu conuri ce sunt specifice pentru vederea fotopică sau vederea în lumină puternică având rol esenţial în identificarea formelor şi culorilor.

Retina este alcătuită din 10 straturi. De la exterior spre interior, acestea sunt:
1. stratul epiteliului pigmentar;
2. stratul celulelor cu conuri şi bastonaşe;
3. membrana limitantă externă ce provine din celulele Muller;
4. stratul granular extern;
5. stratul plexiform extern;
6. stratul granular intern;
7. stratul plexiform intern;
8. stratul celulelor ganglionare;
9. stratul fibrelor nervoase;
10. membrana limitantă internă.

Mediile transparente ale ochiului

Umoarea apoasă

Este un lichid incolor ce este secretat la nivelul proceselor ciliare la nivelul camerei posterioare de unde trece la nivelul camerei anterioare prin intermediul pupilei. De la nivelul camerei anterioare aceasta este drenată la nivelul reţelei trabeculare în canalul Schlemm. Aceasta este principala cale de evacuare a umorii apoase denumită şi calea trabeculo-schlemiană.

Cristalinul

Este o lentilă biconvexă transparentă şi avasculară ce prezintă o capsulă numită cristaloidă. Fiind o lentilă biconvexă prezintă:
- o faţă anterioară alcătuită de peretele posterior al camerei posterioare;
- o faţă posterioară cu raport direct cu fosa hialoidă a corpului vitros;
- circumferinţa cristalinului ce reprezintă locul de inserţie a fibrelor ecuatoriale a zonulei Zinn.
Cristalinul prezintă o capsulă proprie numită cristaloidă şi un nucleu cu structură epitelio-fibrilară.
Zonula Zinn denumită şi ligamentul suspensor al cristalinului are rol ligamentar.

Corpul vitros

Este delimitat:
- anterior de cristalin, corpul ciliar şi zonula Zinn;
- posterior de retină.
Are o structură gelatinoasă incoloră alcătuit din fibre de colagen, substanţă fundamentală (ce conţine acid hialuronic) şi fibrocite. Întreg corpul vitros este înconjurat de o capsulă denumită hialoidă.

Anexele globului ocular

Sunt reprezentate de:
- pleoape;
- conjunctivă;
- aparatul lacrimal;
- muşchii extraoculari.

Data actualizare: 06-05-2014 | creare: 04-09-2012 | Vizite: 156155
Bibliografie
1. Anatomy and Development of the Eye, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag.3-13;
2. Spaţiul sistemului optic, Anatomie regională şi aplicată – Capul şi gâtul, Doina Lucia Frîncu, Dan Stefan Antohe, Editura Junimea, Iaşi 2003, pag.86-108;
3. Physiology of Eye and Vision, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag. 13-19;
4. Anatomia şi fiziologia analizatorului vizual, Ghid de lucrări practice în oftalmologie, D. Chiseliţă, Editura Cermi, Iaşi 2001, pag. 1-19;
5. Diseases of the Conjunctiva, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag. 51-89
6. Diseases of the Lens, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag. 167-205
7. Diseases of the Retina, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag. 249-287
8. Clinical Methods in Ophthalmology, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag. 461-499
9. Optics and Refraction, Comprehensive Ophthalmology, Fourth Edition, A. K. Khurana, New Age International Publishers, pag. 19-51
10. Examination Methods, Lang Ophthalmology, Gerhard K. Lang, M. D., Thieme Publishing, Stuttgart 2000, pag. 19-20;
11. Glaucoma, Lang Ophthalmology, Gerhard K. Lang, M. D., Thieme Publishing, Stuttgart 2000, pag. 233-273;

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK