Nervii spinali

Autor:

Prin intermediul nervilor spinali sistemul nervos central primeste informatii de la trunchi si membre, controland in acelasi timp diverse activitati efectuate de acestea.

Nervii spinali rezulta prin unirea radacinilor spinale ventrale si dorsale, legate in serie, lateral de coloana vertebrala, iar termenul de “nerv spinal” ar trebui utilizat strict numai pentru segmentul scurt de la unirea radacinilor pana inainte ca ramificarea acestuia sa aiba loc. Acest segment, nervul spinal propriu-zis, se descopera la nivelul foramenului intervertebral si este uneori denumit “radacina nervului”.

Schema sistem nervos periferic si central

Schema sistem nervos periferic si central

Exista 31 de perechi de nervi spinali (8 cervicali, 12 toracici, 5 lombari, 5 sacrati, 1 coccigian) ce contin atat fibre senzitive cat si motorii. Fibrele au originea in maduva spinarii si reprezinta continuarea radacinilor nervoase ventrale si dorsale. Fibrele nervoase aferente ajung prin intermediul radacinii dorsale in corpii neuronali localizati in ganglionii acestora (ganglionii spinali), in timp ce din corpii neuronali localizati in materia cenusie spinala pleaca fibre eferente prin intermediul radacinilor ventrale.
Nervii spinali parasesc canalul ventral prin orificiile intervertebrale corespunzatoare, dupa care se divid si formeaza un ram ventral (mai mare) si un ram dorsal. In general, ramurile ventrale inerveaza membrele, fibrele distribuindu-se acestora prin intermediul plexurilor brahial si lombosacrat. De asemenea, fibre din ramuri ventrale ajung la pielea si muschii peretelui antero-lateral al trunchiului. Ramurile dorsale servesc la inervatia muschilor si pielii spatelui.

 

In segmentele toracic, lombar, sacral si coccigian ale coloanei vertebrale, nervii spinali numerotati echivalent cu vertebrele corespunzatoare parasesc canalul vertebral trecand inferior de pediculul vertebrei respective; de exemplu: nervul T11 iese prin foramenul interverterbral dintre vertebrele T11 si T12. In regiunea cervicala, insa, nervii C1-7 trec superior de vertebra respectiva. Nervul C1 paraseste canalul vertebral printre osul occipital si atlas fiind denumit si nervul suboccipital. Ultima pereche de nervi cervicali nu au o vertebra corespunzatoare numeric si astfel nervul C8 trece printre vertebra C7 si T1.  

 

In acele segmente ale trunchiului, in care se pastreaza indeaproape o dispozitie metamerica a vertebelor, de exemplu regiunea toracica, nervii spinali respecta acelasi plan de traiect si distributie. Ramul dorsal (epaxial) trece posterior, lateral de procesul articular al vertebrelor toracice si se bifurca la randul sau intr-un ram medial si unul lateral, ce penetreaza muschii profunzi ai spatelui, distribuind filete nervoase acestora si pielii dintre linia mediana posterioara si marginea laterala a scapulei. Ramul ventral (hipaxial) este conectat la ganglionul simpatic corespunzator prin ramuri comunicante, albe si cenusii. Acesta da ramuri pentru muschii prevertebrali, dupa care se incurbeaza catre anterior prin peretele lateral al trunchiului, inervand musculatura de la acest nivel. Aproape de linia axilara mijlocie, emite un ram lateral, care perforeaza muschii si se bifurca la randul sau in ram cutanat anterior si ram cutanant posterior. De la linia axilara mijlocie, traiectul nervului se continua in stratigrafia peretelui trunchiului, avansand ventral, unde furnizeaza ramuri pentru muschii si pielea din aceasta regiune.

 

Radacinile spinale

Radacinile ventrale contin axonii neuronilor din coarnele anterioare si laterale ale materiei cenusii spinale, iar radacinile dorsale sunt constituite din formatiunile care conduc raspunsul centripet, ale neuronilor situati in ganglionii spinali. Fiecare formatiune consta din doua fascicule, medial si lateral, care vor aborda maduva spinarii la nivelul santurilor medulare posterolaterale.  
Dimensiunea si directia radacinilor nervilor spinali variaza. Primele patru radacini cervicale sunt mai mici comparativ cu ultimele patru. Tot la nivel cervical, raportul de grosime intre radacinile dorsale si cele ventrale este de 3:1, mult crescut comparativ cu alte regiuni. Radacina dorsala a primului nerv cervical reprezinta o exceptie, fiind mai mica decat cea ventrala sau ocazional absenta. Radacinile primilor doi nervi spinali sunt scurte si au un traiect aproape orizontal, in timp ce de la nervul C3 la nervul C8, radacinile spinale se orienteaza catre inferior, oblicitatea si lungimea acestora crescand succesiv. Unii autori considera ca primele patru radacini spinale au un traiect descendent, radacinile nervului C5 sunt orizontale, cele corespunzatoare nervilor C6-8 ascensioneaza, T1 si T2 au radacini dispuse orizontal, urmatoarele trei radacini ascensioneaza, radacina nervului T6 este orizontala, iar in rest au traiect descendent. Considerentul acestui desen se bazeaza pe faptul ca dintre segmentele maduvei spinarii, cel cervicotoracic se dezvolta cel mai mult in lungime.  
Maduva spinarii se termina la nivelul marginii inferioare a primei vertebre lombare si astfel radacinile lombare, sacrale si coccigiene descind catre orificiile lor de iesire, oblicitatea si lungimea acestora crescand succesiv. Formatiunea astfel formata in canalul vertebral poarta denumirea de cauda equina sau coada de cal.

 

Ganglionii spinali

Sunt ganglionii radacinilor dorsale ale nervilor spinali, de forma ovalara si dimensiuni pe masura radacinii spinale corespunzatoare. Medial, ganglionul este bifid, doua fascicule patrunzand din acesta in maduva spinarii. Primul ganglion cervical se afla pe arcul vertebral al vertebrei atlas, cel de-al doilea se gaseste posterior de articulatia atlantoaxoidiana, ganglionii sacrati in canalul vertebral, iar ganglionul coccigian se gaseste de obicei in dura mater. In rest, ganglionii spinali se gasesc la nivelul foramenului intervertebral, imediat lateral de locul unde radacinile nervilor spinali perforeaza dura mater. Totusi, primul ganglion spinal poate lipsi, iar uneori ganglioni aberanti de dimensiuni mici pot fi intalniti pe radacinile dorsale ale nervilor cervicali superiori, intre ganglionul spinal propriu-zis si maduva spinarii.

 

Nervii spinali propriu-zisi

Imediat distal de ganglionul spinal, radacina ventrala si cea dorsala se unesc si formeaza nervul spinal, care dupa un scurt traiect se divide in ram ventral si ram dorsal. Pana in regiunea sacrata, aceasta diviziune are loc in foramenul intervertebral, in timp ce diviziunea nervilor spinali sacrati are loc in canalul vertebral sacral, iar ramurile ventrale si dorsale ies separat prin orificiile sacrale anterioare si respectiv posterioare. Nervii spinali se trifurca la unele nivele cervicale si toracice, iar in aceasta situatie cel de-al treilea ram poarta numele de ram intermediar. La nivelul originii sau distal de aceasta, fiecare ram ventral emite ramuri meningeale recurente si primeste un ram comunicant cenusiu de la ganglionul simpatic corespondent. Ramurile ventrale ale nervilor spinali toracici, precum si ale primilor doi nervi spinali lombari contribuie fiecare cu cate un ram comunicant alb la ganglionul simpatic corespondent. De asemenea, nervii S2, S3 si S4 furnizeaza ramuri viscerale (neconectate la ganglionii simpatici), prin intermediul carora un eflux parasimpatic ajunge direct la plexurile pelvice.
Nervii spinali cervicali cresc succesiv de la primul pana la al 6-lea, care este similar in dimensiuni cu nervii C7, C8 si T1. Restul de nervi toracici sunt relativ mai mici, iar nervii spinali din regiunea lombara cresc, de asemenea, succesiv in dimensiuni de la L1 la L5. Cel mai mare nerv spinal este S1, iar de la acesta si pana la nervul coccigian, nervii spinali se reduc in dimensiuni, ultimul fiind si cel mai mic. Dimensiunea nervului spinal si a structurilor sale asociate in orificiul intervertebral nu este in relatie directa cu marimea orificiului. Spre exemplu, la nivelul coloanei lombare, cel mai mare nerv este L5, iar foramenul intervertebral corespunzator este mai mic comparativ cu cele ale nervilor L1-4, ceea ce face ca acest nerv sa fie mai predispus la compresie.

In traiectul sau, nervul spinal vine in raport cu artera vertebrala de la nivelul respectiv si ramura sa radiculara, precum si cu un mic plex venos. La iesirea din orificiul intervertebral, nervul spinal se poate situa deasupra sau dedesubtul ligamentelor transforaminale.

 

Nervi recurenti meningeali

Se intalnesc la toate nivelurile vertebrale. Nervii contin fibre senzitive si simpatice, organizate in numeroase filemente fine, printre care se evidentiaza 1-4 trunchiuri mai mari. La nivel cervical, radacinile vegetative iau nastere din ramurile cenusii ce formeaza nervul vertebral. La nivel toracic si lombar, fiecare nerv este format dintr-o radacina somatica din ramul ventral al nervului spinal si dintr-o radacina vegetativa, ce provine din ramul comunicant cenusiu al segmentului respectiv. Fiecare nerv recurent trece prin orificiul intervertebral, anterior de nervul spinal, in canalul vertebral, unde se imparte in ramuri ascendente, descendente si transversale. Acestea comunica cu ramuri corespondente din segmentele suprajacente si subjacente, precum si din partea opusa, formand arcade din care pleaca ramuri meningeale ce constiuie un plex pe fata anterioara a sactului dural. Din arcade se desprind ramuri pentru ligamentul longitudinal posterior, periostul corpurilor vertebrale si pentru aspectele posterioare si posterolaterale ale discurilor intervertebrale, iar ramurile vasculare insotesc arterele si venele canalului vertebral. Primii trei nervi meningeali cervicali ascensioneaza prin gaura occipitala mare si ajung in fosa craniana posterioara, unde inerveaza dura mater ce acopera clivusul. In traiectul lor inerveaza articulatia atlanto-axoidiana si ligamentele de la acest nivel.

 

Componentele functionale ale nervilor spinali

Nervul spinal clasic contine fibre eferente somatice si fibre aferente somatice si viscerale. Unii nervi spinali contin fibre vegetative preganglionare.

Fibrele eferente somatice inerveaza muschii scheletici si reprezinta axonii alfa-, beta-, gama-neuronilor din coarnele ventrale ale materiei cenusii. Fibrele aferente somatice constituie procesele periferice ale neuronilor unipolari din ganglionii spinali si transmit impusurile catre sistemul nervos central de la receptorii de la nivelul pielii, tesutului subcutanat, muschilor, tendoanelor, fasciilor si articulatiilor.

Fibrele simpatice eferente viscerale preganglionare reprezinta axonii neuronilor din coarnele intermedio-laterale ale materiei cenusii de la nivelul segmentelor toracice si primelor doua sau trei segmente lombare. Aceste fibre se alatura trunchiului simpatic prin intermediul ramurilor comunicante albe si fac sinpasa cu neuronii postganglionari, ai caror axoni se distribuie musculaturii netede, miocardului si glandelor exocrine.  
Fibrele parasimpatice eferente viscerale preganglionare reprezinta axonii neuronilor din coarnele laterale ale materiei cenusii de la nivelul segmentelor 2-4 sacrate. Acestea parasesc ramul ventral al nervului spinal corespunzator si fac sinapsa in ganglionii pelvici. Axonii postganglionari sunt distribuiti in principal musculaturii netede sau glandelor din peretii viscerelor pelviene.
Corpii neuronali ai fibrelor aferente viscerale se gasesc in ganglionii spinali. Procesele lor periferice trec prin ramurile comunicante albe si, fara sa faca sinapsa, prin unul sau mai multi ganglioni simpatici, terminandu-se in peretii viscerelor. Procesele centrale ale neuronilor unipolari ganglionari patrund in maduva spinarii prin radacinile dorsale si fac sinapsa cu eferente somatice sau simpatice, de obicei prin intermediul interneuronilor, completand caile reflexe. Alternativ, ele fac sinapsa cu alti neuroni din materia cenusie a maduvei spinarii sau a trunchiului cerebral, dand nastere la o varietate de tracturi ascendente.

 

Ramurile nervilor spinali

In general, ramurile ventrale sunt mai mari decat cele dorsale, iar acestea se distribuie membrelor si aspectului antero-lateral al trunchiului. Ramurile ventrale toracice respecta indeaproape o distributie segmentara, in timp ce ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali, lombari si sacrati se organizeaza in plexuri, aproape de originea lor. Ramurile dorsale nu participa la formarea acestor plexuri.

Ramurile dorsale ale nervilor spinali sunt de obicei mai mici decat cele ventrale si, cu exceptia ramurilor nervilor C1, S4 si S5 si a nervului coccigian, toate se divid la randul lor in ramuri mediale si laterale care se distribuie muschilor si pielii regiunilor posterioare ale gatului si trunchiului.

 

Ramurile dorsale cervicale

Fiecare ram dorsal ce apartine nervilor spinali cervicali, cu exceptia primului, se divide in ramuri mediale si laterale ce inerveaza musculatura de la acest nivel. Doar ramurile mediale de la C2 la C4 si uneori C5, se distribuie pielii.

 

Primul ram dorsal cervical, nervul suboccipital, este mai mare decat cel ventral. De la origine, superior de arcul posterior al atlasului si inferior de artera vertebrala, patrunde in triunghiul suboccipital si distribuie filete nervoase muschilor drepti posteriori ai capului, mare si mic, muschilor oblici, superior si inferior, ai capului si muschiului semispinal al capului. Un filament din ramura care ajunge la oblicul inferior se alatura ramului dorsal al celui de-al doilea nerv spinal cervical. Ocazional, nervul suboccipital emite un ram cutanat ce acompaniaza artera occipitala catre scalp, realizand conexiuni cu nervii occipitali mare si mic.

 

Ramul dorsal al celui de-al doilea nerv spinal cervical este usor mai mare decat cel ventral al aceluiasi nerv si comparativ cu ramurile dorsale ale celorlalti nervi spinali cervicali. De la origine, se angajeaza printre axis si muschiul oblic inferior, dedesubtul caruia se divide intr-un ram medial (mai voluminos) si un ram lateral. Ramul dorsal sau ramura mediala de bifurcatie primeste ramuri comunicante de la primul ram dorsal cervical si impreuna cu acesta trec prin si in jurul oblicului inferior. De asemenea, ramul dorsal emite un ram comunicant descendent catre ramul dorsal al celui de-al treilea nerv spinal cervical.  
Ramura mediala de bifurcatie poarta numele de nerv occipital mare si traverseaza oblicul inferior catre muschiul semispinal al capului, pe care il inerveaza. Aproape de originea muschiului oblic inferior se orienteaza catre superior si merge in lungul muschiului mare drept posterior al capului, primind un ram comunicant de la cel de-al treilea nerv occipital, inainte sa se incurbeze catre posterior si sa perforeze muschiul semispinal al capului. Trece pe deasupra formatiunii aponevrotice dintre muschii trapez si sternocleidomastoidian, in apropierea insertiilor acestora pe occipital si ascensioneaza alaturi de artera occipitala, distribuindu-se fetei posterioare a pavilionului urechii si scalpului din regiunea posterioara a capului.  
Ramura laterala de bifurcatie inerveaza muschiul lung al capului, muschiul semispinal al capului si muschiul splenius al capului si trimite un ram comunicant catre ramura laterala de bifurcatie a ramului dorsal al celui de-al treilea nerv spinal cervical.

 

Ramul dorsal al celui de-al treilea nerv spinal cervical trece in posterior in jurul pilonului articular al vertebrei C3, medial de muschiul intertransversar posterior si se bifurca intr-un ram medial si unul lateral.

Ramul lateral se orienteaza dorsal inervand muschii semispinal al capului, lung al capului si spinal al capului. Primeste un ram comunicant de la ramura laterala de bifurcatie a celui de-al doilea ram dorsal cervical si trimite un ram similar catre ramura laterala de bifurcatie a celui de-al patrulea ram dorsal cervical.  
Ramul medial profund se termina in muschiul multifidus, dupa ce trimite un ram articular catre articulatia C3-4, precum si un ram pentru muschiul semispinal al capului. Ramul medial superficial, cunoscut sub denumirea de al treilea nerv occipital,  se incurbeaza in jurul suprafetelor laterale si dorsale ale articulatiei C2-3, pe care o inerveaza. Traiecul sau continua profund de muschiul semispinal al capului, pe care de asemenea il inerveaza, si trimite ulterior un ram comunicant catre nervul occipital mare. Imediat deasupra procesului spinos al vertebrei C2, cel de-al treilea nerv occipital perforeaza muschiul semispinal al capului, muschiul splenius al capului si muschiul trapez devenind cutanat pentru o mica suprafata situata imediat inferior de linia nucala superioara.

 

Ramurile dorsale ale ultimilor 5 nervi cervicali se orienteaza catre posterior, inconjurand pilonii articulari vertebrali si se divid la randul lor in ramuri laterale si mediale.

Ramurile laterale inerveaza muschii lung cervical, splenius cervical si iliocostal cervical. Ramurile mediale se distribuie muschiul semispinal al capului, dau ramuri articulare si patrund in multifidus. Ramurile terminale ajung in muschii interspinali. Ramuri cutanate se formeaza din toate ramurile dorsale, de obicei cu exceptia ramului dorsal al nervului C7. Aceste ramuri strabat multifidus sau trec prin semispinalul cervical, se orienteaza dorsal in jurul marginii mediale a muschiului semispinal al capului, perforand ulterior spleniusul cervical si trapezul pentru a aborda in final stratul cutanat.

 

Ramurile dorsale toracice

La fiecare nivel de segment toracic, ramul dorsal al nervului spinal corespunzator trece in posterior printr-o apertura delimitata superior si inferior de procesele transverse ale vertebrelor respective, medial de articulatiile dintre apofizele articulare vertebrale si lateral de ligamentul costotransvers superior. Ulterior, fiecare ram dorsal urmeaza un traiect printre lamela anterioara a ligamentului costotransvers superior (situata anterior) si ligamentul costolamelar si lamela posterioara a ligamentului costotransvers superior (situati posterior). In acest spatiu ingust ramul dorsal se divide in ramuri laterale si mediale.  
Ramurile laterale continua lateral atat cat se intinde articulatia costotransversara, superior de care se orienteaza catre posterior si inferior inervand muschii ridicatori ai coastelor, dupa care patrund in muschii lung al toracelui si iliocostal. Ramurile laterale de bifurcatie ale primelor 6 ramuri dosale toracice raman intramusculare, restul emerg din muschiul iliocostal lombar si perforeaza dintatul postero-inferior si marele dorsal in linie cu unghiurile costale, devenind astfel superficiale.  
Fiecare ram medial trece posterior in jurul marginii laterale a lamelei posterioare a ligamentului costotransvers superior, aflandu-se la o distanta variabila deasupra varfului procesului transvers. La nivelul segmentelor T1-4 si T9-10, ramura mediala, dupa ce trece superior de varful procesului transvers, se incurbeaza catre inferior si medial pe suprafata posterioara a procesului transvers, situandu-se intre locurile de insertie a muschilor multifidus (in partea mediala) si semispinal (in partea laterala). La nivelul segmentelor T5-8, ramurile mediale urmeaza un traiect paralel cu traiectul ramurilor mediale din celelalte nivele, dar nu ajung la procesul transvers, ci trec in schimb superior si dorsal de planul proceselor transverse. La nivelul segmentelor T11-12 procesele transverse ale vertebrelor sunt relativ scurte, iar ramurile mediale trec aproape de procesele articulare superioare. Fiecare ram medial da ramuri articulare, iar ramuri cutanante se formeaza constant din ramurile mediale de bifurcatie ale primelor 6 ramuri dorsale toracice. Acestea perforeaza trapezul si muschii romboizi, inervand pielea din apropierea proceselor spinoase.  

 

Ramurile dorsale lombare

De la origine, fiecare din ramurile dorsale ale nervilor spinali L1-4 trec printr-o apertura formata in ligamentul intertransversar, imediat deasupra procesului transvers. Fiecare ram dorsal inerveaza muschiul intertransversar medial corespunzator, inainte sa se divida in ramuri laterale si mediale.
Ramurile laterale distribuie filete nervoase pentru erectorul coloanei lombare. La nivelul primelor trei ramuri dorsale, ramurile laterale ies din marginea laterala a muschiului iliocostal lombar si perforeaza aponevroza marelui dorsal pentru a deveni ramuri cutanate, care se distribuie pielii din regiunea gluteala, unele ajungand si pana la nivelul marelui trohanter.
Ramurile mediale traverseaza jonctiunea dintre procesul articular superior si procesul transversar, incurbandu-se apoi medial intre procesele mamilar si accesor, ajungand profund de ligamentul mamilo-accesor. Medial de ligament, fiecare ram medial trimite ramuri articulare, dupa care patrund in muschiul multifidus pe care il inerveaza. La fiecare nivel, ramurile terminale abordeaza muschiul interspinal.

 

Ultimul ram dorsal lombar are un traiect mai lung comparativ cu celelalte ramuri dorsale. Se arcuieste peste aripioara sacrata, situandu-se la nivelul radacinii primului proces articular superior sacral. La baza articulatiei lombosacrate trimite un ram pentru fibrele inferioare ale muschiului lung toracic si un ram comunicant pentru ramul dorsal al primului nerv spinal sacral, inainte de a se termina ca ram medial, ce inconjoara articulatia lombosacrata si se termina in muschiul multifidus.

 

Ramurile dorsale sacrale

Sunt scurte, se reduc in dimensiuni progresiv catre inferior, iar toate cu exceptia ramului dorsal al nervului S5, ies prin orificiile sacrale dorsale. La iesire, primele trei ramuri dorsale sunt acoperite de multifidus si se divid la randul lor in ramuri mediale si laterale.  
Ramurile mediale sunt scurte si se termina in multifidus.
Ramurile laterale se unesc si formeaza impreuna cu ramuri din ultimul lombar si S4 arcade nervoase posterior de sacrum. Din aceste arcade se desprind ramuri care merg catre ligamentul sacrotuberal si formeaza o serie de arcade secundare profund de muschiul gluteu mare. Din aceste arcade, doua sau trei ramuri perforeaza muschiul gluteu mare, in lungul unei linii care se intinde de la spina iliaca posterosuperioara la varful coccisului, distribuindu-se si pielii de la acest nivel.  

 

Ramurile dorsale ale nervilor S4 si S5 se gasesc caudal de multifidus. Acestea se unesc intre ele si cu ramul dorsal coccigian formand arcadele nervoase din care filemente nervoase se distribuie tegumentului pielii regiunii de deasupra coccisului.

 

Ramul dorsal coccigian

Nu se divide in ramuri mediale si laterale. Comunica cu ramurile dorsale ale nervilor S4 si S5 pentru a furniza filete nervoase pielii din regiunea de deasupra coccisului.


Ramurile ventrale cervicale

Cu exceptia primului, toate ramurile ventrale cervicale se insinueaza printre muschii intertransversari anterior si posterior. Primele patru formeaza plexul cervical, iar ultimele patru alaturi de cea mai mare parte a fibrelor ramului ventral al nervului T1 formeaza plexul brahial. Fiecare ram ventral primeste cel putin un ram comunicant alb, primii patru formeaza ganglionul simpatic cervical superior, urmatorii doi ganglionul mijlociu, iar ultimii doi constituie ganglionul cervicotoracic.

Primul ram ventral cervical, nervul suboccipital, iese superior de arcul posterior al atlasului, avanseaza lateral de masa laterala a acestuia si medial de artera vertebrala. Inerveaza muschiul drept lateral al capului, dupa care trece medial de acesta si descinde anterior de procesul transvers al atlasului si posterior de vena jugulara interna, alaturandu-se ramului ascendent al celui de-al doilea ram ventral cervical.
Al doilea ram ventral cervical se distinge intre arcurile vertebrale ale atlasului si axisului. Ascensioneaza intre procesele lor transverse, trece anterior de primul muschi intertransversar posterior si se plaseaza lateral de artera vertebrala, intre muschiul lung al capului si ridicator al scapulei. Acest ram se divide la randul sau in ram ascendent care se alatura primului ram ventral cervical si un ram descendent care se alatura ramului ascendent al celui de-al treilea ram ventral cervical.
Cel de-al treilea ram ventral cervical se angajeaza printre muschii lung al gatului si scalen mijlociu, iar ramul ventral al nervului C4 iese printre muschii scalen anterior si scalen mijlociu.

 

Ramurile ventrale toracice

Sunt 12 perechi de ramuri ventrale toracice. Primele 11 se gasesc intre coaste, sub forma nervilor intercostali, iar ultima pereche se afla dedesubtul ultimei coaste, sub forma nervului subcostal. Fiecare este conectat cu ganglionul adiacent al lantului simpatic toracic prin ramuri comunicante cenusii si albe; ramul cenusiu se alatura nervului proximal de locul unde ramul alb il paraseste. Primii doi nervi distribuie fibre membrului superior in plus fata de ramurile lor toracice, urmatorii patru dau ramuri numai pentru peretele toracic, iar ultimii cinci inerveaza atat peretele toracic cat si cel abdominal. Nervul subcostal se distribuie peretelui abdominal si pielii din regiunea gluteala. Ramuri comunicante leaga nervii intercostali intre ei, posterior in spatiile intercostale.

 

Ramurile ventrale lombare

Coboara catre lateral prin muschiul psoas mare si cresc in dimensiuni succesiv de la L1 la L5. Primele trei si cea mai mare parte din al 4-lea ram ventral formeaza plexul lombar, restul participa la constituirea trunchiului lombosacrat din plexul sacrat. Ramul al 4-lea este frecvent denumit nervul furcalis, datorita faptului ca se divide intre doua plexuri. Ocazional, al treilea ram este nervul furcalis sau ambele ramuri, 3 si 4, pot fi nervi furcali, situatie in care se vorbeste despre un plex lombar prefixat. Mai frecvent insa, ramul ventral 5 este nervul furcalis, situatie in care se vorbeste despre un plex lombar postfixat. Aceste variatii au repercusiuni asupra modului de constituire a plexului sacrat.

Primele doua ramuri ventrale lombare, uneori si al treilea, sunt fiecare conectate cu lantul simpatic lombar prin cate un ram comunicant alb. Tuturor ramurilor ventrale lombare li se alatura aproape de originea lor cate un lung si subtire ram comunicant cenusiu provenit de la ganglionii simpatici lombari. Ramurile comunicante acompaniaza arterele lombare pe partile laterale ale corpurilor vertebrale, posterior de muschiul psoas mare. Aranjamentul lor este neregulat: un ganglion poate da ramuri comunicate pentru doua ramuri ventrale lombare, un ram ventral lombar poate primi ramuri comunicante de la doi ganglioni sau, mai frecvent, ramurile cenusii pleaca din trunchiul simpatic dintre ganglioni.

 

Ramurile ventrale sacrale si coccigiene

Formeaza plexurile sacrat si coccigian. Primele patru ramuri ventrale sacrale patrund in pelvis prin orificiile sacrale anterioare, al cincilea patrunde printre sacrum si coccis, iar ramul ventral al nervului coccigian se incurbeaza catre anterior pe sub procesul transvers rudimentar al primului segment coccigian. Primele doua ramuri ventrale sunt mai voluminoase, urmatorele se diminueaza progresiv, iar cel coccigian este cel mai mic. Fiecare primeste un ram comunicant cenusiu de la ganglionul simpatic corespondent. Ramuri eferente viscerale parasesc ramurile ventrale ale nervilor S2-4 sub forma nervilor splanchnici pelvieni. Acestia conduc fibre parasimpatice catre ganglionii din peretii viscerelor pelvine.

Schema/clasificarea nervilor spinali:

PLEXUL CERVICAL
---Nervul occipital mic
---Nervul auricular mare
---Nervul cutanat cervical transvers
---Nervii supraclaviculari
---Nervul frenic
---Nervul frenic accesor

PLEXUL BRAHIAL
---Nervul pectoral lateral
---Nervul pectoral medial
---Nervul subscapular superior
---Nervul subscapular inferior
---Nervul toracodorsal
---Nervul axilar
---Nervul musculocutanat
---Nervul antebrahial cutanat lateral
---Nervul brahial cutanat medial
---Nervul antebrahial cutanat medial
---Nervul median
---Nervul ulnar(cubital)
---Nervul radial

NERVII TORACICI
- Nervii intercostali
- Nervul subcostal

PLEXUL LOMBAR
---Nervul iliohipogastric
---Nervul ilioinghinal
---Nervul genitofemural
---Nervul femural
---Nervul cutanat medial al coapsei
---Nervul cutanat intermediar al coapsei
---Nervul safen
---Nervul cutanat femural lateral
---Nervul obturator

PLEXUL SACRAT
---Nervul sciatic
---Nervul tibial
---Nervul sural (cutanat sural medial)
---Nervul calcaneal medial
---Nervul plantar medial
---Nervul plantar lateral
---Nervul peronier comun
---Nervul peronier superficial
---Nervul peronier profund
---Nervii gluteali
---Nervul pudental
---Nervul rectal inferior
---Nervul perineal
---Nervul dorsal al penisului sau clitorisului
---Nervul cutanat perforant
---Nervul pentru patratul femural si gemenul inferior
---Nervul pentru obturatorul intern si gemenul superior
---Nervii pentru ridicatorul anal si sfincterul anal extern
---Nervul cutanat posterior al coapsei
---Nervul pentru piriform

PLEXUL COCCIGIAN

Plexul cervical

Ramurile ventrale ale primilor patru nervi cervicali constituie plexul cervical, ce asigura inervatia musculaturii gatului si a pielii de la acest nivel, dar si a unor teritorii cutanate de la nivelul capului si regiunii toracice....

Plexul brahial

Plexul brahial este format prin impletirea ramurilor ventrale ale ultimilor patru nervi cervicali si a celei mai mari parti a primului ram ventral toracic (apartinand bineinteles primului nerv spinal toracic)....

Nervii toracici

Ramurile ventrale toracice Sunt 12 perechi de ramuri ventrale toracice. Primele 11 se gasesc intre coaste, sub forma nervilor intercostali, iar ultima pereche se afla dedesubtul ultimei coaste, sub forma nervului subcostal. Fiecare este conectat cu ganglionul adiacent al lantului simpatic toracic prin ramuri comunicante cenusii si albe; ramul ...

Plexul lombar

Se formeaza in muschiul psoas mare, anterior de procesele transverse ale vertebrelor lombare, din primele trei ramuri ventrale lombare si cea mai mare parte din al patrulea ram ventral lombar si o contributie de la ramul ventral al nervului T12....

Plexul sacrat

Plexul sacrat este format din trunchiul lombosacrat, ramurile ventrale ale nervilor S1-3 si o parte din ramul ventral al nervului S4 (restul se alatura plexului coccigian)....

Plexul coccigian

Este format dintr-o ramura descendenta, scurta, din ramul ventral al nervului S4 si din ramurile ventrale ale nervilor S5 si coccigian. Ultimul ram ventral sacrat iese prin hiatusul sacrat, inconjoara marginea laterala a sacrului, pe sub coarnele sacrate si perforeaza muschiul ischiococcigian, ajungand pe fata superioara (pelvina) a acestuia. ...


Data actualizare: 30-07-2013 | creare: 30-07-2013 | Vizite: 81904
Bibliografie
1. Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice - Susan Standring [Editor-in-Chief] - 40th Edition, 2008
2. Integrative Components of the Nervous System - M. Patestas, L. P. Gartner, A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 135
3. Nervii capului si gatului - V. Ranga - Anatomia omului, Capul si gatul, vol. 5, 2002, pag. 95
4. Patologia nervilor - R. Horia - Tratat de neurologie, [sub reactia] C. Arseni, partea II, 1981, pag. 1189
5. Foot drop - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Foot_drop
6. Morton's neuroma - Wikipedia, The Free Enciclopedya, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Morton's_neuroma
7. Komar syndrome - Dr Ethan TAUB - Orphanet, The portal for rare diseases and orphan drugs, link: http://www.orpha.net/consor/cgi-bin/OC_Exp.php?lng=en&Expert=51890

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK