Celulele stem din dinții de lapte

©

Autor:

Celulele stem din dinții de lapte

Recoltarea și depozitarea celulelor stem este o practică din ce în ce mai utilizată și în România. Până de curând prelevarea acestor celule din cordonul ombilical sau placentă imediat după ce avea loc nașterea era singura modalitate de a păstra aceste celule, ca garanție împotriva eventualelor boli ce ar putea afecta în viitor copilul. Mai puțin cunoscută este însă metoda recoltării de celule stem din dinții de lapte ai copiilor, o modalitate studiată de oamenii de știință care pare să aibă beneficii suplimentare față de cea „clasică”.


Celulele stem din țesutul dentar

Dinții de lapte apar la bebeluși în jurul vârstei de șase luni și sunt înlocuiți cu dinții adulți între 6 și 13 ani. Procesul de schimbare a dinților este considerat unic și dinamic de către specialiști, pentru că dezvoltarea și erupția dinților permanenți are loc concomitent cu resorbția rădăcinilor dinților de lapte. Pe de altă parte, acest proces nu este în totalitate cunoscut, astfel încât se încearcă identificarea mecanismelor prin care oasele și țesuturile contribuie la dezvoltarea dinților.


Descoperirea celulelor stem în pulpa dinților a fost făcută acum mai bine de 10 ani, iar de atunci s-au realizat numeroase studii in vitro și in vivo pe celule recoltate din dinții permanenți, dinții de lapte și dinții supranumerari. Concluziile la care s-a ajuns până în prezent este că dinții de lapte reprezintă o sursă excelentă de celule stem tinere și puternice, numite celule stem mezenchimale, având capacitatea de a se diferenția în celule osoase, celule musculare, celule neurale și condrocite (celule ale cartilajelor). (1)


Celulele stem sunt conținute de pulpa dintelui de lapte, dar se pare că o sursă pentru aceste celule o reprezintă și măselele de minte.


Cercetările în domeniu au arătat că celulele stem recoltate din dinții de lapte au o capacitate ridicată de a se clona, de a prolifera și de a regenera țesuturile. Introduse subcutanat în organismul șoarecilor de laborator, aceste celule au stimulat dezvoltarea oaselor, au generat dentina și au stimulat regenerarea măduvei osoase. (2)


De ce să recoltăm celulele stem din dinții de lapte?

  • celulele stem pot fi recoltate din dinții de lapte într-o cantitate suficient de mare astfel încât să poată avea aplicații clinice (3)
  • este o metodă accesibilă, non-invazivă și nedureroasă pentru că celulele sunt extrase din dinții care cad, spre deosebire de prelevarea acestor celule din măduva osoasă sau din țesutul adipos al unui donator
  • este o opțiune pentru părinții care nu au reușit la nașterea copilului să recolteze aceste celule din cordonul ombilical/placentă
  • deși celulele stem pot fi prelevate din dinți și pe perioada vieții adulte, se consideră că recoltarea lor din dinții de lapte este mai benefică pentru că la acest nivel celulele sunt mai puternice și au o capacitate proliferativă mai mare (4)
  • capacitatea proliferativă a celulelor recoltate din dinți este mult mai mare decât a celor recoltate din alte zone, însemnând că în culturile de laborator celulele se dezvoltă mai bine decât cele prelevate din sânge, țesut adipos sau măduva osoasă
  • utilizarea celulelor stem din dinți nu cade sub incidența controversei etice privind celulele stem recoltate de la embrioni, pentru că acestea sunt celule adulte, prelevate din dinții care oricum nu mai sunt de folos copiilor (1)
  • celulele stem din dinți au o capacitate de a se transforma într-o diversitate mai mare de celule specializate decât celelalte celule recoltate din alte zone ale organismului; mai mult decât atât, celulele stem din dinți pot genera țesut solid, de tip osos, ceea ce nu se întâmplă și în cazul celulelor stem izolate din sânge (5)


Recoltarea și depozitarea celulelor stem din dinți

Prelevarea și depozitarea celulelor stem din cordonul ombilical nu este la îndemâna tuturor din cauza implicațiilor financiare și nu poate fi realizat decât o dată în viață. Procedura în cazul celulelor stem din dinții de lapte vine cu câteva avantaje față de cel mai sus amintit.

 

Recoltarea celulelor stem din dinți nu înlocuiește prelevarea acestora din cordonul ombilical. Cele două metode nu se exclud, ci sunt mai degrabă complementare, oferind garanții pe o plajă mai largă de aplicații clinice. Celulele stem extrase din cordonul ombilical sunt folosite pentru tratarea cancerului de sânge și a bolilor sangvine genetice, în timp ce celulele stem din dinți se preconizează că vor fi folosite pentru regenerarea și tratarea bolilor care afectează oasele, cartilajele, mușchii și celulele nervoase.
Pentru recoltarea celulelor stem e nevoie în principal de incisivi și de canini sănătoși, cărora să nu li se fi făcut radiografie timp de 6 luni (deși e mai puțin probabil acest lucru la copii cu dinți temporari) și care după cădere/extracție să aibă măcar o treime din rădăcină atașată. Pulpa dintelui trebuie să fie sângerie, ceea ce indică faptul că dintele a fost hrănit și a primit sânge până când a fost scos. Pentru o calitate cât mai ridicată a celulelor stem este preferată extracția dintelui când acesta începe să se clatine în cadrul unui cabinet stomatologic, unde medicul dentist utilizează un kit de recoltare. Dintele poate fi scos și acasă și introdus într-o soluție salină sterilă și păstrat în frigider până când este predat unei bănci de celule stem, care le păstrează pentru eventualele utilizări viitoare utilizând crioprezervarea sau înghețarea magnetică. Calitatea celulelor este puternic influențată de temperatura la care sunt păstrate și de timpul scurs între extracția dintelui și prelevarea celulelor. (1)

 

Păstrarea celulelor stem în băncile specializate se face prin înghețarea acestora și menținerea lor la temperaturi cu mult sub 0 grade. Se pot prezerva celulele stem recoltate sau țesutul din care, la nevoie, se vor extrage celulele. Mostrele sunt divizate în mai multe părți și păstrate în locuri diferite ale sistemului de criogenizare, pentru a crește siguranța depozitării.


Implicațiile celulelor stem prelevate din dinți

Celulele stem din dinții de lapte se pot diferenția în diferite tipuri de celule: odontoblaste (din care se formează dinții), celule neurale și celule adipoase. Acestea pot ajuta la dezvoltarea diferitor tipuri de țesuturi sau celule ale organelor, altele se pot dezvolta astfel încât să genereze măduvă osoasă sau cartilaj, iar altele pot fi folosite la regenerarea țesutului cardiac. Din celulele crestei neurale în timpul dezvoltării embrionare iau naștere celulele neurale, mușchii netezi, celulele pigmentare, oasele și cartilajul cranio-facial. (3), (6), (7)


În prezent cea mai folosită utilizare a celulelor stem prelevate din măduva osoasă și din sânge este pentru tratarea diferitor tipuri de leucemie sau alte boli ale sângelui.


În ceea ce privește celulele stem din dinți, tratamentele sunt deocamdată în stadiu experimental, având în vedere că acestea au fost descoperite mai târziu. Ținând cont de tipurile de celule menționate mai sus în care se pot transforma celulele stem, se preconizează că acestea vor avea avea efecte notabile în tratarea și regenerarea unor țesuturi afectate în boli și condiții precum:

  • diabetul de tip I
  • distrofia musculară
  • artrita
  • tratamentele dentare și reconstrucțiile oro-faciale
  • boli cardiovasculare și refacerea mușchiului cardiac după un infarct
  • Parkinson
  • Alzheimer
  • boala Huntington
  • paralizia (1)


Cele mai rapide aplicații ale celulelor stem recoltate din dinți vor fi probabil în domeniul dentar, pentru refacerea țesuturilor dinților și tratarea cariilor. Cercetătorii au încercat deja în studii de laborator pe animale să stimuleze, prin folosirea celulelor stem, dezvoltarea pulpei dentare. Rezultate promițătoare au fost obținute și în câteva din cazurile de pacienți umani, la care pulpa dentară fusese afectată (soluția cea mai puțin drastică constă în general în înlăturarea nervului și a pulpei dentare, ceea ce duce inevitabil la moartea dintelui). (9)


Celulele stem care se diferențiază în odontoblaste pot produce dentină, un material asemănător osului, care ar putea înlocui metalul din care se realizează șuruburile necesare fixării implanturilor la nivelul maxilarului. (10)


Recoltarea celulelor stem din dinți în România

Băncile care păstrează dinții de lapte sau celulele stem prelevate din aceștia nu sunt încă foarte populare, iar această metodă începe să atragă atenția mai degrabă în statele dezvoltate precum USA, Japonia sau Norvegia. Nu se cunoaște încă cu certitudine care va fi impactul celulelor stem din dinții de lapte asupra descoperirilor din medicină, însă specialiștii sfătuiesc utilizarea acestei metode atât timp cât costurile financiare de depozitare nu ne pun probleme, pentru că rezultatele obținute până acum sunt realmente încurajatoare.


În România prelevarea celulelor stem din dinți nu este în prezent autorizată de Agenția Națională de Transplant. Există doar opțiunea colectării dinților de lapte și utilizarea unui kit special în care este depozitat țesutul dentar care este apoi transportat către bănci de celule stem din afara țării, unde are loc analizarea țesutului dentar, extragerea și depozitarea celulelor stem. (11)


Părinții primesc kitul de recoltare pe care trebuie să îl păstreze la frigider cu o zi înainte de extracție și să vină cu copilul atunci când observă că dintele începe să se clatine. Stomatologul extrage dintele, asigurându-se de calitatea sa, apoi îl depozitează în sticla colectoare cu care este prevăzut kitul. Mai departe trebuie contactată firma care de ocupă de recuperarea și transportarea acestuia la o bancă din afara țării, care se ocupă de recoltarea celulelor stem și criogenizarea lor.


Deocamdată această procedură este controversată în România și face subiectul a numeroase polemici între cei care vor să profite de această șansă și cei care susțin că nu este o procedură validată de legislația română. De aceea o decizie în acest sens trebuie bine documentată și nu trebuie uitat faptul că aplicațiile terapeutice ale celulelor stem extrase din dinți nu sunt încă susținute științific.


Data actualizare: 11-04-2014 | creare: 11-04-2014 | Vizite: 4576
Bibliografie
(1)Frequently asked questions about banking stem cells, link: http://www.store-a-tooth.com/all-faq
(2)Postnatal human dental pulp stem cells (DPSCs) in vitro and invivo, link:
http://www.pnas.org/content/97/25/13625.full
(3)SHED: Stem cells from human exfoliated deciduous teeth, link:
http://www.pnas.org/content/100/10/5807.full
(4)Banking stem cells from human exfoliated deciduous teeth (SHED): saving for the future, link:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19725233
(5)Banking of stem cells from deciduous teeth: from culture to clinics, link: http://www.scopemed.org/fulltextpdf.php?mno=18926
(6)Baby teeth revealed as source of stem cells, link: http://www.newscientist.com/article/dn3643-baby-teeth-revealed-as-source-of-stem-cells.html
(7)http://uk.bioeden.com/how-it-works/the-science/
(8)Stem Cell Treatment Breakthroughs, link: http://uk.bioeden.com/research-treatment/
(9)Cea mai importantă reuşită din istoria medicinei dentare: vom putea avea dinţi sănătoşi toată viaţa, link: http://www.descopera.ro/dnews/11075508-cea-mai-importanta-reusita-din-istoria-medicinei-dentare-vom-putea-avea-dinti-sanatosi-toata-viata
(10)Baby teeth revealed as source of stem cells, link: http://www.newscientist.com/article/dn3643-baby-teeth-revealed-as-source-of-stem-cells.html
(11)Bogdan Ivănescu (ARBACS): Aproape 10.000 de mămici aleg anual recoltarea de celule stem la naştere, link: http://www.financiarul.ro/2013/11/25/bogdan-ivanescu-arbacs-aproape-10-000-de-mamici-aleg-anual-recoltarea-de-celule-stem-la-nastere/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.