Nervii cranieni

Nervii cranieni reprezinta traseele prin intermediul carora creierul controleaza si primeste informatii de la structurile aflate in principal, dar nu exclusiv, la nivelul capului si gatului. Nervii parasasc cutia craniana prin anumite orificii, fisuri sau canale si se distribuie structurilor respective. Unul dintre acestia, nervul vag, se continua in trunchi, unde inerveaza diferite viscere toracice si abdominale.
Nervii cranieni au fost denumiti dupa functia lor (olfactiv, optic, oculomotor, vestibulocohlear), dupa caracterele lor morfologice (trigemen), dupa raporturi (hipoglos) sau dupa teritoriul de distributie (facial, glosofaringian). De asemenea, nervii cranieni sunt numerotati intr-o secventa rostro-caudala cu cifre romane in ordinea in care acestia apar la suprafata creierului.
Patologia nervilor cranieni este deosebit de variata sub aspectul proceselor morbide si, deseori, sub aspectul configuratiilor patologice secundar manifestate. Aceasta complexitate patologica, uneori derutanta, este legata pe de o parte de localizarea strategica a nucleilor de origine sau de terminare in trunchiul cerebral si in formatiunile ganglionare din vecinatatea acestuia si, pe de alta parte, de proximitatea nervilor cranieni pe regiuni relativ restranse (de exemplu in zone bulbopontine, in unghiul pontocerebelos, in stanca temporalului si la baza craniului), precum si de traiectul lung al unora ce confera posibilitati multiple de afectare in diverse boli neurologice si neurochirurgicale.

In cele ce urmeaza vor fi prezentati nervii cranieni, cu detalii mai ample referitoare la componentele lor functionale, pentru a putea fi intelese principalele manifestari consecutive lezarii acestora.

Spre deosebire de nervii spinali, doar unii nervii cranieni au functie mixta, continand atat fibre senzitive cat si motorii. Primul nerv cranian, nervul olfactiv are o descendenta ancestrala si deriva din precursorul emisferei cerebrale. Acesta isi pastreaza pozitia prin conexiunile bulbului olfactiv si este singurul nerv cranian senzitiv care se proiecteaza direct pe cortexul cerebral, decat indirect prin intermediul talamusului. Ariile cortexului cerebral care primesc informatiile olfactive au o organizare celulara primitiva si sunt o parte integranta a sistemului limbic, ce controleaza apectele emotionale ale comportamentului. Al doilea nerv cranian, nervul optic, consta din axonii deutoneuronilor vizuali, care se termina in talamus. Cu o mica exceptie in ceea ce priveste perechea XI de nervi cranieni, nervii accesori spinali, toate celelalte perechi apar atasate de trunchiul cerebral, iar cea mai mare parte a fibrelor componente au originea sau se termina in nucleii nervilor cranieni din trunchiul cerebral.

Pentru descrierea si intelegerea diferitelor componente functionale ale nervilor cranieni, definitiile urmatorilor termeni ar trebui luate in considerare: aferent inseamna intrare senzoriala; eferent inseamna iesire motorie care poate fi somatica, catre muschii scheletici, sau viscerala, catre muschii netezi, muschiul cardiac, glande, iar eferent visceral special se refera la fibrele care ajung la muschii striati derivati din arcurile branhiale. General se refera la acele componente care pot participa la constituirea nervilor cranieni, dar si a nervilor spinali, iar special se refera la componentele functionale care se gasesc doar in constitutia nervilor cranieni.

Urmatoarele categorii descriu componentele functionale din diferiti nervi cranieni:
1. Aferenta somatica generala. Aceste fibre conduc informatii senzoriale generale (tactile, presionale, de durere si temperatura), de la structuri cutanate si membrane mucoase situate la nivelul capului, si proprioceptia generala de la structuri somatice, precum muschi, tendoane si articulatii, situate la nivelul capului si gatului. Nervii trigemen, facial, glosofaringian si vag contin aferente somatice generale care ajung la nucleul spinal al nervului trigemen.  
2. Eferenta somatica generala. Aceste fibre asigura inervatie motorie muschilor scheletici, derivati din somitele embrionare. Nervii oculomotor, trocheal si abducens inerveaza musculatura extraoculara ce controleaza miscarile globului ocular, in timp ce nervul hipoglos asigura inervatia motorie muschilor limbii, controland miscarile acesteia.  
3. Aferenta viscerala generala. Sensibilitatea generala viscerala este transmisa prin nervii facial, glosofaringian si vag.  
4. Eferenta viscerala generala. Aceste fibre asigura inervatia (parasimpatica) motorie viscerala. Nervii cranieni care contin fibre parasimpatice sunt oculomotor, facial, glosofaringian si vag.  
5. Aferenta somatica speciala. Aceste fibre transporta informatii senzoriale speciale de la ochi (retina), pentru vedere, si de la ureche (aparatul vestibular pentru echilibru si cohlee pentru auz). Doar nervii optic si vestibulocohlear contin astfel de fibre.  
6. Aferenta viscerala speciala. Sunt fibre senzoriale speciale care transmit informatii despre miros, prin nervul olfactiv, si informatii despre gust, prin nervii facial, glosofaringian si vag.  
7. Eferenta viscerala speciala. Aceste fibre motorii asigura inervatia muschilor scheletici cu originea in arcurile branhiale. Se gasesc in nervii trigemen, facial, glosofaringian si vag.