Mana

Mana are cinci degete dintr care primul, policele, este opozabil. Apoi urmeaza indexul, mediusul, cel mai lung dintre degete, inelarul si auricularul (degetul mic). Datorita numeroaselor sale oase si articulatii, mana are o mobilitate si o agilitate extrema.

Oasele mainii

Mana este formata din 27 de oase:
- cele opt oase ale carpului constituie pumnul si sunt aliniate pe doua randuri: oase proximale (osul scafoid, osul semilunar, osul piramidal si osul pisiform) si oasele distale (osul trapez, osultrapezoid, osul cu carlig si osul mare numit si capitat) .
- Cele cinci oase ale metacarpului, cate unul pentru fiecare deget, sunt oase lungi care formeaza structura lata a mainii.
- Cele paisprezece falange se impart in trei categorii: falange proximale, prelungite prin falagele mediane (policele nu poseda un astfel de os) si oasele distale, care formeaza extremitatea degetelor.

Muschii mainii

Numerosi muschi participa la mobilitatea si flexibilitatea mainii:
- muschi extrinseci: situati in antebrat, ei transmit miscarile mainilor si degetelor, prin intermediul tendoanelor lungi care se duc fie in palma (tendoanele muschilor flexori), fie in dosul mainii (tendoanele muschilor extensori).
- muschi intrinseci: situati chiar la nivelul mainii, acestia transmit miscari precise degetelor. Muschii interososi se impart, in functie de pozitia lor, in dorsali sau palmari si permit indepartarea, respectiv apropierea degetelor. Muschii lombricali, prezenti intre fiecare dintre cele cinci degete, participa la flexie si extensie, in timp ce muschii eminentei tenare servesc la mobilizarea policeului, iar muschii eminenetei hipotenare la mobilizarea degetului mic.
Degetele nu contin muschi, ci doar ligamente si tendoane provenite din muschii mainii si ai antebratului. Ultimele patru degete contin astfel, fiecare, cate doua tendoane lungi, de flexie si de extensie, care provin din muschii antebratului. Policele este controlat de tendoanele muschilor extensori si flexori si de doua ligamente principale (lateral interior si lateral exterior).

Inervatia mainii

Este asigurata de trei nervi principali, care isi au originea in plexul brahial:
- nervul median: inerveaza muschii antebratului si mainii
- nervul radial: inerveaza muschii palmei
- nervul cubital (ulnar) inerveaza muschii dosului mainii.
Acesti nervi se termina prin mici fascicule care dau mainii capacitatea de a face miscari foarte precise si o perceptie senzoriala foarte fina.

Vascularizatia mainii

Se face prin intermediul arterelor radiale si ulnare, insotite de doua vene profunde numite vene satelite. Venele superficiale, dezvoltate pe fata dorsala a degetelor, formeaza o retea care se intinde de la unghie pana la falanga proximala. Ele sunt foarte numeorase si infinit de diferite de la un individ la altul, dar si de la o mana la alta a aceluiasi individ.

Ligamentele degetelor

Sunt inconjurate de membrane fibroase formate din tesut ligamentar. Aceste membrane permit evitarea frictiunilor intre ligamente, nervii si vasele alaturate in timpul contractiei. In plus, aceste membrane formeaza o capsula articulara groasa in locul in care se intalnesc cu articulatiile interfalangiene sau cu articulatiile meracarpofalangiene si un metacarpian. Aceasta capsula inveleste articulatia si ligamentele atasate proeminentelor situate la extremitatile oaselor.

Degetele sunt, de asemenea, bine protejate: tendonul lung al muschiului flexor al policelui are propria membrana. Indexul, mediusul si inelarul au de asemenea o membrana individualizata in canalul digital, in timp ce auricularul are o membrana comuna cu tendoanele muschilor flexori ai degetelor lungi.

Majoritatea oamenilor au o mana care este in mod evident mai abila decat cealalta. In general, este vorba despre mana dreapta. Aproximativ 90 % dintre romani sunt dreptaci, iar din cei 10 % care sunt stangaci, majoritatea sunt barbati. Anumite persoane, carora li s–a impus sa isi foloseasca mana dreapta, folosesc cu aceeasi usurinta si mana dreapta si pe cea stanga, acesti oameni numindu-se ambidextri.