Articulatia scapulohumerala (umarul)
©
Autor: Drăgulin Oana
Articulatia scapulo-humerala este articulatia de la nivelul umarului. Umarul reprezinta jonctiunea trunchiului cu membrele superioare. Acesta este foarte flexibil, asigurand miscarile de mare amplitudine a bratelor si le orienteaza in toate directiile. El permite astfel, majoritatea gesturilor din viata cotidiana, cum ar fi dusul mainii la gura sau de a baga mana in buzunarul de la spate. Altfel spus, mobilitatea sa globala, ca si stabilitatea sa, sunt foarte importante.
1. Humerus: este osul lung al bratului, se termina prin tuberozitatea mare si tuberozitate mica.
2. Scapula: este un os plat triunghiular, situat in partea posterioara a umarului. Partea superioara a scapulei este formata din acromion.
3. Clavicula: este un os lung, care leaga scapula de stern
Fetele articulare sunt reprezentate de:
- cavitatea glenoida a scapulei: are apsect concav, este acoperita de cartilaj hialin si este marita de catre labrul glenoidal.
- capul humeral: este de asemenea acoperit de cartilaj hialin, are aspect sferic si este mai gros decat cartilajul glenoid.
Mijloacele de unire ale articulatiei scapulo-humerale sunt:
- capsula articulara este cea care inveleste articulatia, inserandu-se pe circumferinta cavitatii glenoide, dar si pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul anatomic.
- ligamentele gleno-humerale: sunt cele care intaresc capsula in special anterior. Anumiti autori (in special francezi) descriu existenta a trei ligamente ventrale: ligamentul glenohumeral superior, ligamentul glenohumeral mijlociu si ligamentul glenohumeral inferiorsau supragleno-suprahumeral, supragleno-prehumeral si pregleno-subhumeral. Toate acestea se insera la nivelul humerusului.
- ligamentul coraco-humeral este cel mai bine individualizat. Este localizat in partea superioara a articulatiei.
Muschii si tendoanele articulatiei scapulo-humerale:
1. Coiful rotatorilor: deasupra capsulei, un strat muscular inconjoara articulatia umarului, de unde provine si numele de coiful rotatorilor. Aceasta structura asigura nu numai majoritatea miscarilor umarului, dar si stabilitatea sa, prin mentinerea capului humeral fixat in centrul cavitatii articulare a scapulei.
Este format din patru muschi scurti: subscapular, supraspinos, subspinos si rotundul mic. Muschiul subscapular este localizat ventral, muschiul supraspinos este situat postero-superior, muschiul subspinos este localizat posterior iar muschiul rotund mic este localizat antero-inferior.
2. Tendonul bicepsului lung
Extremitatile acestor muschi formeaza tendoanele coifului rotatorilor. Acestea se insereazape scapula si converg spre extremitatile superioare ale osului humeral, la nivelul tuberozitatii mici si tuberozitatii mari. Intre cele doua tuberozitati se descrie culisa bicipitala, la nivelul careia patrunde tendonul bicepsului lung, care se fixeaza pe fata superioara a glenei si patrunde in cavitatea articulatiei osului humerus. Acesta permite mentinerea capului osului humeral in cavitatea glenoida.
3. Muschii superficiali genereaza forta si viteza necesara miscarilor. Incepand cu muschiul deltoid, dens, triunghiular si larg, care formeaza conturul umarului. Plecand din clavicula si scapula, ele se insereaza pe osul humerus pentru a actiona, impreuna cu marele pectoral, in vederea miscarii bratului inspre partea din fata, impreuna cu rotundul mare si marele dorsal.
Inervatia umarului este realizata de mai multi nervi proveniti din plexul brahial. Printre acestia, se remarca nervul axilar care inerveaza muschiul deltoid, nervul suprascapular care inerveaza muschii supraspinosi si subspinosi si nervul musculocutanat care inerveaza muschiul biceps lung.
Vascularizatia articulatiei scapulo-humerale:
Arterele provin din arterele circumflexe humerale si artera suprascapulara.
O parte a mobilitatii umarului este datorata celor doua mici articulatii:
- articulatia sterno-claviculara care este situata intre clavicula si stern, este in permanenta mobila, deoarece orice miscare a membrului superior ii este transmisa acesteia.
- articulatia acromio- claviculara reuneste acromionul si clavicula, permitand claviculei sa execute miscari de rotire de anumite grade, dinspre anterior catre posterior.
Umarul are de asemenea doua spatii de alunecare, fara cartilaj, a caror functionare este indispensabila:
- articulatia scapulo-toracica formata numai din tesut adipos celular, ea permite scapulei sa alunece pe cavitatea toracica, asigurand astfel o buna pozitionare a glenei in raport cu capul humeral.
- bursa subacromiala: aceasta este o bursa foarte fina care contine o mica cantitate de tesut sinovial care se interpune intre clavicula si acromion, in partea superioara si osul humerus in partea inferioara. Rolul sau este de a facilita alunecarea intre coiful rotatorilor si partea superioara a umarului.
- imobilitate
- tendinita
- bursita
- entorsa
- fractura
- osteo-artrita
2. Investigatii paraclinice si de laborator:
- radiografie: permite vizualizarea micilor calcificari in tendoanele umarului si a leziunilor, sinonime cu o instabilitate anterioara sau cu antecedente de luxatie.
- ecografia permite descoperirea leziunilor la nivelul tendoanelor coifului rotatorilor, precum si al tendonului subscapular.
- RMN-ul poate completa bilantul in cazul in care exista indoieli.
Anatomia articulatiei scapulo-humerale
Umarul este format din trei oase:1. Humerus: este osul lung al bratului, se termina prin tuberozitatea mare si tuberozitate mica.
2. Scapula: este un os plat triunghiular, situat in partea posterioara a umarului. Partea superioara a scapulei este formata din acromion.
3. Clavicula: este un os lung, care leaga scapula de stern
Fetele articulare sunt reprezentate de:
- cavitatea glenoida a scapulei: are apsect concav, este acoperita de cartilaj hialin si este marita de catre labrul glenoidal.
- capul humeral: este de asemenea acoperit de cartilaj hialin, are aspect sferic si este mai gros decat cartilajul glenoid.
Mijloacele de unire ale articulatiei scapulo-humerale sunt:
- capsula articulara este cea care inveleste articulatia, inserandu-se pe circumferinta cavitatii glenoide, dar si pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul anatomic.
- ligamentele gleno-humerale: sunt cele care intaresc capsula in special anterior. Anumiti autori (in special francezi) descriu existenta a trei ligamente ventrale: ligamentul glenohumeral superior, ligamentul glenohumeral mijlociu si ligamentul glenohumeral inferiorsau supragleno-suprahumeral, supragleno-prehumeral si pregleno-subhumeral. Toate acestea se insera la nivelul humerusului.
- ligamentul coraco-humeral este cel mai bine individualizat. Este localizat in partea superioara a articulatiei.
Muschii si tendoanele articulatiei scapulo-humerale:
1. Coiful rotatorilor: deasupra capsulei, un strat muscular inconjoara articulatia umarului, de unde provine si numele de coiful rotatorilor. Aceasta structura asigura nu numai majoritatea miscarilor umarului, dar si stabilitatea sa, prin mentinerea capului humeral fixat in centrul cavitatii articulare a scapulei.
Este format din patru muschi scurti: subscapular, supraspinos, subspinos si rotundul mic. Muschiul subscapular este localizat ventral, muschiul supraspinos este situat postero-superior, muschiul subspinos este localizat posterior iar muschiul rotund mic este localizat antero-inferior.
2. Tendonul bicepsului lung
Extremitatile acestor muschi formeaza tendoanele coifului rotatorilor. Acestea se insereazape scapula si converg spre extremitatile superioare ale osului humeral, la nivelul tuberozitatii mici si tuberozitatii mari. Intre cele doua tuberozitati se descrie culisa bicipitala, la nivelul careia patrunde tendonul bicepsului lung, care se fixeaza pe fata superioara a glenei si patrunde in cavitatea articulatiei osului humerus. Acesta permite mentinerea capului osului humeral in cavitatea glenoida.
3. Muschii superficiali genereaza forta si viteza necesara miscarilor. Incepand cu muschiul deltoid, dens, triunghiular si larg, care formeaza conturul umarului. Plecand din clavicula si scapula, ele se insereaza pe osul humerus pentru a actiona, impreuna cu marele pectoral, in vederea miscarii bratului inspre partea din fata, impreuna cu rotundul mare si marele dorsal.
Inervatia umarului este realizata de mai multi nervi proveniti din plexul brahial. Printre acestia, se remarca nervul axilar care inerveaza muschiul deltoid, nervul suprascapular care inerveaza muschii supraspinosi si subspinosi si nervul musculocutanat care inerveaza muschiul biceps lung.
Vascularizatia articulatiei scapulo-humerale:
Arterele provin din arterele circumflexe humerale si artera suprascapulara.
O parte a mobilitatii umarului este datorata celor doua mici articulatii:
- articulatia sterno-claviculara care este situata intre clavicula si stern, este in permanenta mobila, deoarece orice miscare a membrului superior ii este transmisa acesteia.
- articulatia acromio- claviculara reuneste acromionul si clavicula, permitand claviculei sa execute miscari de rotire de anumite grade, dinspre anterior catre posterior.
Umarul are de asemenea doua spatii de alunecare, fara cartilaj, a caror functionare este indispensabila:
- articulatia scapulo-toracica formata numai din tesut adipos celular, ea permite scapulei sa alunece pe cavitatea toracica, asigurand astfel o buna pozitionare a glenei in raport cu capul humeral.
- bursa subacromiala: aceasta este o bursa foarte fina care contine o mica cantitate de tesut sinovial care se interpune intre clavicula si acromion, in partea superioara si osul humerus in partea inferioara. Rolul sau este de a facilita alunecarea intre coiful rotatorilor si partea superioara a umarului.
Rapoarte cu structuri invecinate:
Articulatia scapulo-humerala este invelita de muschiul supraspinos in partea superioara, de capul lung al muschiului triceps in partea inferioara, de muschiul subscapular in partea anterioara si demuschiul subspinos si muschiul rotund mic in partea posterioara.Semne si simptome asociate:
- durere- imobilitate
Patologii asociate:
- luxatie- tendinita
- bursita
- entorsa
- fractura
- osteo-artrita
Examinare-diagnostic:
1. Examen obiectiv: anamneza, examen fizic2. Investigatii paraclinice si de laborator:
- radiografie: permite vizualizarea micilor calcificari in tendoanele umarului si a leziunilor, sinonime cu o instabilitate anterioara sau cu antecedente de luxatie.
- ecografia permite descoperirea leziunilor la nivelul tendoanelor coifului rotatorilor, precum si al tendonului subscapular.
- RMN-ul poate completa bilantul in cazul in care exista indoieli.
Data actualizare: 09-02-2013 | creare: 11-09-2012 | Vizite: 110580
Bibliografie
1."Biologia umarului",https://biomed.brown.edu/Courses/BI108/BI108_2004_Groups/Group01/bioghj.htm2."Anatomia omului", V. Ranga, editura Cerma, pg 18-19
3."Anatomia umaului",https://www.virtualmedicalcentre.com/anatomy/anatomy-of-the-shoulder-glenohumeral-jointscapulo-thoracic-joint/61
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dureri zona stanga, omoplat, umar, in dreptul inimii.
- Dureri de umar carora nu le-am dat mare importanta
- Apasare in capul pieptului
- Luxatie, entorsa umar
- Ma doare umarul
- Durere de umar
- Dureri de umeri si coloana.
- Mobilitate slaba umar stang
- Disjuncție-Acromio claviculară Gr. 3 dureri
- Durere in umarul drept