Penisul

Penisul este organul copulator masculin. Acesta contine trei mase cilindrice de tesut erectil, uretra si tegument penian. Deoarece contine portiunea spongioasa a uretrei, are rol si in mictiune.

Anatomia si structura penisului

Penisul cuprinde o radacina si un corp.
a) Radacina penisului e situata la nivelul perineului superficial, superior de scrot
- aceasta este alcatuita din cele doua radacini ale corpului cavernos si bulbul penian.
- cele doua radacini ale corpului cavernos sunt situate lateral iar bulbul penisului e situat median, intre aceste doua radacini.
- ambele radacini sunt acoperite de muschii ischiocavernosi
- bulbul penisului este acoperit de muschiul bulbospongios si e traversat de catre uretra si ductele glandelor bulbouretrale.
b) Corpul penisului
- are forma de clinindru turtit cu o fata dorsala si o fata ventrala (uretrala) in care domina uretra, mai ales in erectie. La nivelul fetei posterioare se gaseste rafeul penisului
- prezinta o extremitate libera denumita glandul penisului.
- are o lungime variabila, in medie 10 cm lungime si 8-9 cm circumferinta
- in starea de erectie lungimea medie este de aproximativ 16-18 cm iar circumferinta de 11-12 cm.
- e mentinut in pozitie de radacina si prin intermediul a doua ligamente: ligament suspensor al penisului si ligamentul fundiform.

Glandul penisului e acoperit de preputiu, are forma conica, este neted si are o culoare roz iar in timpul erectiei rosie.
Baza glandului e numita coroana glandului si are o circumferinta proeminenta. Aceasta e separata de insertia preputiului prin colul glandului, acest spatiu purtand denumirea de sant balano-preputial.
Varful glandului prezinta o fanta sagitala numita meatul urinar cu o lungime de aproximativ 7 mm.
Fatei uretrale a glandului i e descrie un sant intins intre meatul urinar si colul glandului, nivel la care se insera fraul preputiului.

Tegumentul penisului prezinta o parte retractila (preputiul) si una aderenta:
- preputiul acopera tot glandul la copii insa la adult formeaza doar un invelis partial al glandului. Preputiul e o plica care se intinde de la nivelul colului glandului, se reflecta la marginea libera si revine la coroana glandului.
Intre preputiu si gland se formeaza cavitatea preputiala (balano-preputiala), care este un spatiu virtual.
- pielea aderenta are o mare mobilitate fata de planul profund. Fata uretrala prezinta rafeul penisului, care se continua posterior cu rafeul scrotal.

Penisul e alcatuit din trei cilindri de tesut erectil: doi corpi cavernosi si un corp spongios. Acesti corpi erectili sunt separati la nivelul radacinii si se unesc inferior de pubis, formand astfel corpul penisului.

1. Corpii cavernosi

- au doua radacini in perineu fixate laramurile ischiopubiene
- aceste doua radacini se unesc subpubian formand trunchiul corpului cavernos, intre cele doua gasindu-se septul penisului.
- manunchiul vasculo-nervos dorsal al penisului se gaseste in santul dorsal al trunchiului corpului cavernos, iar corpul spongios si uretra spongioasa se gasesc intr-un alt sant de pe fata uretrala.
- extremitatea libera a corpului cavernos se termina printr-o portiune efilata acoperita de glandul penisului.

2. Corpul spongios

- este traversat de uretra spongioasa
- e format din trei parti:
a) bulbul penisului e extremitatea proximala a corpului spongios, situat pe linia mediana, in loja peniana a perineului. Este invelit de muschiul bulbospongios iar profund, vine in raport cu diafragma urogenitala. La nivelul fetei profunde patrunde uretra
b) portiune intermediara strabatuta de uretra spongioasa si care ajunge pana la varful corpului cavernos, formand astfel glandul penisului.
c) glandul penisului (are o parte axiala, una periuretrala si una periferica).

Structura penisului

Corpii cavernosi si corpul spongios sunt alcatuiti din tesut erectil alcatuit dintr-un sistem de trabecule care delimiteaza caverne, care comunica intre ele. Acestea sunt dispuse astfel: cavernele ai mari sunt asezate central iar cele mai mici la periferie. Ele sunt imbracate in endoteliu si sunt goale, insa in timpul erectiei se umplu cu sange.
Corpul cavernos e invelit de albuginee, tunica fibroasa rezistenta care trimite septuri in interiorul corpului cavernos alcatuite din fibre musculare netede, conjunctive si elastice.
Corpul spongios e invelit de o albuginee subtire cu numeroase fibre elastice.
Glandul e acoperit de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat si se continua cu epiteliul de pe fata interna a preputiului.
Preputiul prezinta pe fata externa glande sebacee si sudoripare iar la nivelul fetei interne prezinta glande preputiale.

Invelisurile penisului (expuse centripet)
- piele
- tunica dartos
- fascia superficiala a penisului

Vascularizatia arteriala a penisului:
- artere pentru organele contractile (arterea profunda a penisului, artera dorsala a penisului, artera bulbului penisului, artera uretrala – toate cu originea in artera rusinoasa interna.
- artere pentru invelisurile penisului (arterele dorsale ale penisului, arterele rusinoase externe).

Vascularizatia venoasa a penisului
- vene superficiale dreneaza sangele de la nivelul invelisurilor penisului si de la nivelul glandului)
- vene profunde (vena dorsala profunda a penisului, vena bulbului penisului).

Vascularizatia limfatica
- limfaticele tunicilor penisului
- limfaticele glandului
- limfaticele organelor erectile

Fiziologie - rol, functii, mecanisme

Penisul are rol in activitatea sexuala a barbatului. Anumiti stimuli au capacitatea de a creste capacitatea barbatului de a efectua actul sexual. Erectia e primul efect al stimularii sexuale masculine, gradul acesteia fiind direct proportional cu gradul stimularii (fizice sau psihice). Actul sexual masculin e rezultatul unor mecanisme reflexe intrinseci cu centri in maduva sacrala si lombara. Nervii pelvieni trimit impulsurile parasimpatice de la coloana la penis. Acestea elibereaza oxid nitric, peptid intestinal vasoactiv si acetilcolina. Oxidul nitric are ca efect relaxarea arterelor peniene si retelei trabeculare de fibre musculare netede din tesutul erectil al corpilor cavernosi si corpului spongios. Balonizarea tesutului erectil produsa de presiunea crescuta de la nivelul sinusoidelor duce la rigidizarea si cresterea in dimensiuni a penisului.
Impulsurile parasimpatice nu produc numai erectia ci si secretia de mucus de catre glandele uretrale si bulbouretrale, facilitand astfel lubrifierea.
Ejacularea este rezultatul emisiei unor impulsuri simpatice pornite de la maduva T12-L2 si transmise prin intermediul unor plexuri nervoase simpatice precum hipogastric si pelvian, care determina emisia, proces care precede ejacularea.

Semne si simptome asociate

- durere
- mancarimi
- disurie
- disfunctie erectila

Patologie penisului

- hipospadias (boala congenitala constand in deschiderea uretrei la alt nivel decat la varful penisului)
- hipogonadism
- patologiii traumatice (lovituri)
- disfunctie erectila
- boala Peyronie
- priapismul (penisul nu-si mai revine din erectie)
- fimoza (nu se poate realiza decalotarea) /parafimoza (nu se poate face recalotarea, apare ca o complicatie a fimozei)
- prurit genital (provocat de diferiti agenti infectiosi)

Evaluarea penisului - Diagnostice specifice

1. Examen obiectiv: anamneza si examenul fizic realizate de catre medicul dermatolog sau urolog in functie de problema
2. Analize de laborator