Spermatozoidul

Spermatozoidul
Spermatozoidul reprezintă celula germinală masculină matură ce se formează în urma procesului de spermatogeneză.


Rolul acestuia este fertilizarea ovulului, conţinând informaţia genetică ce va fi transmisă zigotului de la tată. [1]

Ambele testicule produc ȋn fiecare zi aproximativ 120 de milioane de spermatozoizi, marea majoritate fiind depozitaţi la nivelul vaselor deferente şi doar o mica parte la nivelul epididimului. La acest nivel pot rămȃne aproximativ o lună, ȋn aceasta perioadă fiind inactivi. [2]

Spermatozoidul

Spermatozoidul

Spermatogeneza şi etapele ei

Spermatogeneza reprezintă procesul prin care se formează spermatozoizii. Aceasta începe odată cu instalarea pubertăţii şi durează întreaga viaţă. Procesul este unul continuu şi are o durată de 64 de zile.

 

  • În timpul vieţii intrauterine celulele germinale primordiale sunt transformate în spermatogonii (celule germinale imature) prin diviziune mitotică. În acest stadiu rămân la nivelul tubilor seminiferi până la pubertate.
  • Odată cu instalarea pubertăţii, spermatogoniile străbat toate stadiile spermatogenezei în urma căreia se formează celula sexuală masculină matură şi anume spermatozoidul. Toate etapele spermatogenezei au loc la nivelul tubilor seminiferi, în ambele testicule.
  • Ultima etapă a spermatogenezei se realizează la nivelul tractului genital feminin după copulaţie.

Etapele spermatogenezei

După cum am menţionat anterior, aceasta se desfăşoară pe parcursul întregii vieţi, începând cu pubertatea.

Pubertatea este momentul incipient deoarece în această perioadă începe stimularea organelor reproducătoare de către hormonii gonadotropi ai hipofizei anterioare. Vârsta medie de debut este de 13 ani şi durează întreaga viaţă.

 

Pot fi descrise trei mari etape:

Prima etapă presupune migrarea spermatogoniei printre celulele Sertoli către lumenul central al tubilor seminiferi. Spermatogoniile ce reuşesc să depăşească bariera realizată de celulele Sertoli se vor modifica şi se vor transforma în spermatocite primare. Prin intermediul unei meioze fiecare spermatocit primar se va transforma în două spermatocite secundare. Acestea la rândul lor se vor diviza în spermatide. Pe durata evoluţiei de la spermatogonie la spermatidă, informaţia genetică (cei 46 de cromozomi dispuşi în 23 de perechi) se va diviza, astfel încât la final fiecare spermatidă va conţine doar 23 de cromozomi. [1], [2]

Principalii hormoni ce influenţează spermatogeneza

Spermatogeneza se realizează sub acţiunea a cinci hormoni, aceştia fiind testosteronul (secretat de celulele Leydig), hormonul luteinizant (secretat de către hipofiza anterioară), hormonul foliculostimulant (secretat de către hipofiza anterioară), estrogenii (secretaţi de celulele Sertoli) şi hormonul de creştere (secretat de hipofiza anterioară) .

 

Fiecare hormon ȋndeplineşte un alt rol ȋn spermatogeneză, astfel:

  • Testosteronul este responsabil de creşterea şi diviziunea celulelor germinale;
  • Hormonul luteinizant determină celulele Leydig să secrete testosteron;
  • Hormonul de creştere este implicat ȋn diviziunea primară a spermatogoniilor;
  • Hormonul foliculostimulant determină maturarea spermatogoniilor ȋn spermatozoizi. [1], [2]


Spermatozoizii

Spermatidele se vor alungi şi îşi vor modifica caracteristicile, transformându-se în spermatozoizi.


Fiecare spermatozoid prezintă următoarele componente: cap, gȃt, piesă intermediară şi coadă.

 

  • La nivelul capului spermatozoidului se localizează nucleul celular (acesta conţine informaţia genetică şi jumătate din numărul de cromozomi). Are formă sferică şi prezintă anterior acrozomul ce conţine enzime (hialuronidază şi enzime proteolitice) ce facilitează pătrunderea în ovul.
  • Gȃtul conţine centrioli ce pot fi proximali sau distali.
  • Piesa intermediară are o structură tubulară şi prezintă mitocondrii cu dispoziţie spiralată. Aceasta este componenta ce furnizează energie spermatozoidului pentru a se mobiliza la nivelul tractului genital feminin.
  • Coada spermatozoizilor este alcătuită din schelet (axonemă), membrană celulară şi mitocondrii. Aceasta este cea care determină motilitatea spermatozoizilor, printr-o mişcare flagelară. [2], [5]


Viteza de deplasare a unor spermatozoizi normali ȋn mediu lichid este de 1-4 mm/min. Activitatea lor este mult mai mare ȋn mediul neutru sau uşor alcalin şi este inhibată ȋn mediul acid (ȋn mediul foarte acid apare moartea spermatozoizilor).

Spermatozoizii de la nivelul testiculelor nu au capacitatea de a realiza fecundaţia. Ei dobȃndesc această capacitate după procesul de maturaţie ce se realizează la nivelul epididimului şi canalului deferent (ȋn tractul genital masculin), dar şi la nivelul tractului genital feminin. Motilitatea este dobȃndită la contactul cu lichidul seminal.

 

Pentru a parcurge ȋntreg epididimul, spermatozoizii au nevoie de cȃteva zile. Aceştia rămȃn la acest nivel ȋntre18-24 de ore, aici dezvoltȃndu-se capacitatea de mişcare. La nivelul lichidului epididimar există proteine ce inhibă motilitatea spermatozoizilor pȃnă la ejaculare. [2], [4]

Durata necesară unui spermatozoid pentru a străbate tractul genital feminin, de la nivel vaginal la nivelul trompelor uterine, este cuprinsă ȋntre 5 şi 68 de minute, iar durata maxima a motilităţii acestora este de 85 de ore.

 

Ȋn momentul interacţiunii cu ovulul, apare o maturare a spermatozoidului ce poartă denumirea de reacţie acrozomială, moment ȋn care sunt eliberate enzime precum hialuronidaza, substanţe tripsinice şi acrozina, necesare pentru a se reuşi penetrarea coronei radiate şi a zonei pellucida a ovulului. [2], [3]

Analiza spermei (spermograma)

Spermograma este un test de fertilitate masculina care verifica cantitatea si calitatea spermei barbatului. Analiza spermei este parte integranta dintr-un grup de teste folosite pentru a verifica fertilitatea cuplurilor....


Data actualizare: 05-12-2013 | creare: 20-09-2012 | Vizite: 37121
Bibliografie
1. Gametogeneza, Viaţa ȋnainte de naştere-embriologie generală, Doina Lucia Frȋncu, Constantin Fătu, editura “Terra Nostra”, Iaşi 2003, pag.18-25;
2. Funcţiile hormonale şi de reproducere la bărbat, Textbook of Medical Physiology, Eleventh Edition, Guyton&Hall, pag. 996-999;
3. Fertilization: http://www.embryology.ch/anglais/dbefruchtung/eindring02.html;
4. Structure of the Gametes Before Fertilization: http://www.vivo.colostate.edu/hbooks/pathphys/reprod/fert/gametes.html;
5. Human reproduction: http://www.biology.lifeeasy.org/95/what-is-the-structure-of-a-mature-human-sperm-cell.

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.