Anatomia și fiziologia corpului uman
Vizitarea site-ului implică acceptarea cookies-urilor. Citește mai multe
Boli și afecţiuni Semne și simptome Anatomie și fiziologie Medicamente Proceduri medicale Dicţionar medical

Drenajul venos al creierului

Autor:

Drenajul venos al creierului este asigurat de un sistem complex de vene profunde si superficiale. Aceste vene nu prezinta valve, iar peretii lor subtiri sunt lipsiti de tesut muscular. Venele perforeaza arahnoida si stratul intern al durei mater pentru a se deschide in sinusurile venoase durale.

 

Drenajul venos in fosa craniana posterioara

Venele bulbului rahidian dreneaza in venele maduvei spainrii, in sinusurile venoase durale adiacente sau in venele radiculare ce acompaniaza ultimii patru nervi cranieni fie catre sinusurile pietros inferior sau occipital, fie catre bulbul superior al venei jugulare. Venele mediane ale bulbului, anterioara si posterioara, se pot angaja prin fisura mediana anterioara si respectiv, prin santul median posterior, pentru a se continua cu venele spinale corespunzatoare. Venele pontine, care pot include o vena mediana si cate o vena laterala, pe fiecare parte, dreneaza in vena bazala, venele cerebeloase, sinusurile pietroase, sinusul transvers sau in plexul venos de la nivelul foramenului oval. Venele mezencefalului se alatura venei cerebrale mari sau venei bazale.

Venele cerebelului dreneaza in principal in sinusurile adiacente lor sau, cele de pe fata superioara, in vena cerebrala mare. Venele cerebeloase se organizeaza intr-un grup superior si unul inferior. Venele cerebeloase superioare fie se indreapta anteromedial peste vermisul superior catre sinusul drept sau vena cerebrala mare, fie se indreapta lateral catre sinusurile transvers si pietros superior. Venele cerebeloase inferioare includ un vas median mic care se indreapta inapoi pe vermisul inferior pentru a ajunge in sinusul drept sau sinusul sigmoid. Vasele care se indreapta catre lateral se alatura sinusurilor pietros inferior si occipital.

 

Drenajul venos al emisferelor cerebrale

Venele cerebrale externe si interne dreneaza sangele de la suprafata emisferelor cerebrale, precum si din partea inferioara a acestora.

 

Venele cerebrale externe pot fi impartite in trei grupuri, si anume superior, mijlociu si inferior.

Intre 8-12 vene cerebrale superioare dreneaza sangele de pe fetele superolaterala si mediala a fiecarei emisfere. Acestea ascensioneaza catre marginea superomediala a emisferei, unde primesc vene care aduc sange de pe fata mediala si apoi se deschid in sinusul sagital superior. Venele cerebrale superioare in partea anterioara a emisferei se alatura sinusului in unghi drept. Cele din partea posterioara sunt orientate oblic inainte, in sens invers directiei fluxului de sange din sinus, aranjament ce le confera rezistenta impotriva colapsului acestora care poate avea loc la presiuni intracraniene crescute.

Vena cerebrala medie superficiala dreneaza sangele din cea mai mare parte a fetei laterale a emisferei si urmareste fisura laterala pentru a se termina in sinusul cavernos. O vena anastomotica superioara se indreapta catre posterosuperior printre vena cerebrala medie superficiala si sinusul sagital superior, astfel conectand sinusurile sagital superior si cavernos. O vena anastomotica inferioara trece peste lobul temporal si conecteaza vena cerebrala medie superficiala cu sinusul transvers. Vena cerebrala medie profunda dreneaza sangele din regiunea insulara si se alatura venelor cerebrala anterioara si striate pentru a forma vena bazala. Regiunile de drenaj ale venelor striate si cerebrala anterioara corespund aproximativ celor vascularizate de artera cerebrala anterioara si de ramurile centrale care patrund in substanta perforata anterioara.

Venele cerebrale inferioare de pe fata orbitala a lobului frontal se alatura venelor cerebrale superioare si astfel dreneaza in sinusul sagital superior. Cele de pe lobul temporal se anastomozeaza cu venele bazale si venele cerebrale medii si dreneaza in sinusurile cavernos, pietros superior si transvers.

Vena bazala incepe la nivelul substantei perforate anterioare prin unirea venei cerebrale anterioare, ce acompaniaza artera cerebrala anterioara, venei cerebrale medie profunda, care primeste tributare de la nivelul insulei si de la girusurile din vecinatate, si a venelor striate, care emerg din substanta perforata anterioara. Vena bazala trece inapoi in jurul pedunculului cerebral catre vena cerebrala mare si primeste tributare din fosa interpedunculara, de la nivelul cornului inferior al ventriculului lateral, girusului parahipocampic si a mezencefalului.

 

Vena cerebrala interna dreneaza sangele din partile profunde ale emisferei si de la nivelul plexurilor coroide ai ventriculilor laterali si al treilea. Se formeaza in apropierea foramenului interventricular, inapoia coloanei fornixului, in principal prin unirea venelor talamostriata si coroidiana, dar si numeroase vene de mici dimensiuni provenite de la structurile din jur, de asemenea, converg pentru constituirea acesteia. Vena talamostriata se indreapta catre anterior, printre nucleul caudat si talamus, si primeste numeroase tributare de la nivelul acestora structuri. Vena coroidiana primeste tributare de la nivelul hipocampului, fornixului, corpului calos si structurilor adiacente. Dupa formarea lor, cele doua vene cerebrale interne se indreapta inapoi paralel una cu cealalta pe sub spleniul corpului calos, unde se unesc si formeaza vena cerebrala mare. Vena cerebrala mare este un vas scurt, median care se incurbeaza brusc in sus, in jurul spleniului corpului calos, si se deschide in extremitatea anterioara a sinusului drept, dupa ce a primit in prealabil venele bazale dreapta si stanga. [1]


Data actualizare: 27-09-2013 | creare: 27-09-2013 | Vizite: 962
Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 400.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Medicina naturistă - mit sau realitate?
Una dintre cele mai mari controverse în medicină o reprezintă tratamentul alternativ naturist. Ca urmare am luat cele mai importante domenii și le-am analizat obiectiv. Aflați ce spun studiile: Accesați lista completă pe secțiunea dedicată medicinei naturiste
ROmedic a implinit 10 ani ROmedic a implinit 10 ani