Nervul vag [X]

Nervul vag este nervul cranian cu cea mai extinsa distributie in corp; inervatia sa nu este limitata doar la nivelul structurilor capului si gatului, ci se extinde si in torace si abdomen. Nervul vag se constituie din cinci componente functionale, aceleasi care se intalesc si la nervul facial sau glosofaringian. Un grup de radacini fine se disting la suprafata bulbului in santul dorsolateral, inferior de nervul glosofaringian si superior de nervul accesor spinal. Aceste radacini se alatura si formeaza doua fascicule distincte, unul inferior si altul superior (mai voluminos) care impreuna constituie nervul vag. Fasciculul inferior se alatura nervului accesor spinal, pe care il acompaniaza pe o scurta distanta, apoi se alatura trunchiului principal al vagului pentru a iesi din cutia craniana prin foramenul jugular. Inferior de foramenul jugular, nervul vag afiseaza doua umflaturi, ganglionii superior (jugular) si inferior (nodos).

 

Ganglionul superior gazduieste corpii neuronilor (de ordin I) senzitivi pseudounipolari la care ajung aferentele somatice generale (sensibilitate generala) de la nivelul pavilionului urechii si meatului auditiv extern, precum si de la nivelul durei mater din fosa craniana posterioara. Ganglionul inferior contine corpii neuronilor (de ordin I) senzitivi pseudounipolari la care ajung in principal aferentele viscerale generale de la mucoasa palatului moale, faringe, laringe.  
De asemenea, in ganglionul inferior ajung aferente viscerale speciale de la papilele gustative, localizate la nivelul epiglotei, aceste aferente reprezentand procesele periferice ale neuronilor pseudounipolari corespunzatori. Procesele centrale ale acestora patrund in trunchiul cerebral prin nervul vag si se termina in nucleul solitar. Acelasi traiect il urmeaza si procesele periferice ale corpilor neuronali ce primesc aferentele viscerale generale, de la membrana mucoasa a palatului moale, precum si de la cele care captusesc faringele, largingele, esofagul si traheea. La acesti corpi neuronali ajung acelasi tip de aferente de la chemoreceptorii localizati la nivelul corpului carotidian, care monitorizeaza concentratia de CO2 a sangelui.  

Procesele periferice ale neuronilor pseudounipolari care transmit senzatiile de durere, termice si tactile de la nivelul pavilionului urechii, meatului auditiv extern, pielii urechii si a membranei timpanice, constituie aferentele somatice generale care ajung in ganglionul superior. Procesele centrale ale acestor neuroni patrund in trunchiul cerebral, se alatura tractului spinal al trigemenului si se termina in nucleul spinal al trigemenului.  
Corpii neuronilor branhiomotori sunt localizati in nucleul ambiguu. Fibrele (eferente viscerale speciale) acestora inerveaza toti muschii laringieni si faringieni, cu exceptia stilofaringianului si a tensorului valului palatin.  
Nervul vag are o distributie parasimpatica foarte extinsa. Acesta asigura inervatia parasimpatica glandelor mucoase laringiene, tuturor organelor toracice si a celor mai multe organe abdominale. Nucleul motor dorsal al vagului gazduieste corpii neuronilor parasimpatici preganglionari, ai caror fibre (eferente viscerale generale) acompaniaza celelalte fibre ale nervului vag la iesirea lor din trunchiul cerebral. Fibrele patrund in torace unde parasesc trunchiul principal al nervului vag si se alatura plexurilor autonomice dispersate in cavitatile toracica si abdominala. Fibrele preganglionare se termina facand sinapsa in ganglionii parasimpatici terminali (intramurali) sau in ganglionii din apropierea viscerelor. Inervatia parasimpatica scade ritmul cardiac, reduce secretia glandei suprarenale, activeaza peristaltismul si stimuleaza activitatea glandulara a diferitelor organe.

Afectarea nervului vag

Afectarea unilaterala a nervului vag, in apropierea emergentei sale din trunchiul cerebral, duce la o serie de deficiente in partea ipsilaterala. Deterioarea fibrelor branhiomotorii (eferente viscerale speciale) va cauza paralizia flasca sau deficienta muschilor faringieni si ridicator al valului palatin, ce se traduce prin disfagie; muschilor largingieni, ce conduce la disfonie si dispnee. De asemenea, reflexul faringian este pierdut, fiind afectat bratul eferent al acestuia. Deteriorarea fibrelor aferente viscerale generale va avea ca efect pierderea sensibilitatii generale de la nivelul palatului moale, faringelui, laringelui, esofagului si traheei, iar deteriorarea eferentelor viscerale generale duce la aparitia aritmiilor cardiace.
O leziune bilaterala a nervului vag este incompatibila cu viata, datorita intreruperii inervatiei parasimpatice a cordului.