Examenul neurologic - Reflexele

©

Autor:

Reflexul reprezintă un reflex motor, secretor sau vasomotor la un excitant.

Reflexele se pot împărţi astfel:
- Reflexe oseotendinoase;
- Reflexe cutanate;
- Reflexe idiomusculare;
- Reflexe de postură;
- Reflexul de automatism medular;
- Reflexele arhaice.

Reflexele osteotendionase - prin percuţia tendonului sau unei apofize osoase se obţine o contracţie a muşchiului respectiv.

La nivelul membrelor superioare vom examina:
- Reflexul stiloradial (C5-C6) - se percută apofiza stilodă radială şi se obţine contracţia muşchiului lung supinator cu flexia antebraţului pe brat;
- Reflexul bicipital (C5-C6) - se percută tendonul inferior al bicepsului şi se obţine contracţia bicepsului brachial cu flexia antebraţului pe brat;
- Reflexul tricipital (C7-C8) - se percută tendonul tricepsului deasupra olecranului şi se obţine extensia antebraţului pe braţ prin contracţia tricepsului;
- Reflexul cubitopronator (C7-C8-D1) - se percută apofiza stiloidă a cubitusului şi se obţine pronaţia antebraţului;

La nivelul membrelor inferioare:
- Reflexul mediopubian (D8-D12, L1-L2) - se percută simfiza pubiană şi se obţine contracţia muşchilor abdminali şi muşchilor abductori a coapselor;
- Reflexul rotulian (L2-L3-L4) - se percută tendonul rotulian şi se obţine contracţia muşchiului cvadriceps cu extensia gambei pe coapsă;
- Reflexul tibio-femural posterior (L2-L3-L4) - se percută condilul intern al femurului şi se obţine contracţia abductorilor coapsei;
- Reflexul achilian (S1-S2) - se percută tendonul lui Achile şi se obţine contracţia la nivelul tricepsului sural cu flexia plantară a piciorului;
- Reflexul medioplantar (S1-S2) - se percută planta la nivelul porţiunii scobite şi se obţine contracţia tricepsului sural cu flexia plantară a piciorului;
- Reflexul Rossolimo (S1) este un reflex pathologic - se percută interlinia articulară digitoplantară şi se obţine în cazul prezenţei unei leziuni piramidale flexia ultimelor patru degete;
- Reflexul Bechterew-Mendel (S1) este un reflex pathologic - se percută faţa dorsală a piciorului, la nivelul cuboidului şi se obţine flexia ultimelor patru degete în cazul prezenţei unei leziuni piramidale.

Reflexele cutanate sunt contracţii ale unui muşchi sau a unui grup muscular ce apar în mod involuntar şi se obţin prin excitaţia regiunii corespunătoare pielii pentru acel grup muscular.

Reflexele cutanate ce se realizează în cadrul unui examen clinic neurologic sunt:
- Reflexul palmo-mentonier (C8-D1) - prin aplicarea unei excitaţii la nivelul palmei se obţine contracţia muşchilor mentonieri;
- Reflexul palmar (C8-D1) - prin aplicarea unui stimul la nivelul regiunii tegumentare a pisiformului se obţine contracţia muşchiului palmar cutanat;
- Reflexul cutanat abdominal superior (D6-D7) - prin excitarea pielii de la nivelul abdomenului superior se obţine o contracţie a muşchilor abdominali superiori;
- Reflexul cutanat abdominal mijlociu (D8-D9) - prin excitarea pielii de la nivelul abdomenului mijlociu se obţine contracţia muşchilor abdominali în porţiunea mijlocie;
- Reflexul cutanat abdominal inferior (D10-D12) - prin excitarea pielii de la nivelul abdomenului inferior se obţine contracţia muşchilor abdominali;
- Reflexul cremasterian (L1-L2) se obţine prin excitaţia pielii la nivelul regiunii supero-interne a coapsei şi se obţine contracţia muşchiului cremaster cu ridicarea testiculului;
- Reflexul cutanat plantar extern (L5-S1) se realizează prin excitaţia plantei în porţiunea externă şi se obţine în mod normal flexia degetelor; în mod patologic apare reflexul Babinski ce constă în extensia degetului mare şi se întâlneşte în leziunile piramidale;
- Reflexul fesier (S1) - se excită regiunea fesieră şi se obţine contracţia muşchiului mare fesier;
- Reflexul anal (S1) - se realizează excitaţia pielii din regiunea anală şi se obţine contracţia sfincterului anal.

Reflexele idiomusculare se realizează prin percutarea cu ciocănelul de reflexe a unui muşchi, la nivelul masei musculare propriu zise, nu la nivelul tendonului sau a proeminenţelor osoase.
Este util în diagnosticul diferenţial dintre o amiotrofie primară şi una secundară. În amiotrofia primară acesta dispare precoce, pe când în amiotrofia secundară este prezent.

Reflexul de postură
Se cercetează cel mai frecvent la nivelul bicepsului brahial şi la nivelul muşchiului gambier anterior.
Exagerarea acestui reflex este un indicator util al sindromului parkinsonian.
Diminuarea sau abolirea lui se identifică în leziunile arcului reflex simplu, în leziunile piramidale sau cerebeloase.

Reflexele de automatism medular sunt reprezentate de reflexul de triplă flexie, reflexul de masă, reflexul de alungire şi reflexul de extensie încrucişată.
Reflexul de triplă flexie
sau reflexul de scurtare: se excită faţa dorsală a piciorului sau se face flexia puternică a degetelor de la picior şi se obţine o triplă flexie a membrului respectiv.
Se poate identifica în cazul leziunilor medulare bilaterlale accentuate.

Reflexul de masă este reflexul de triplă flexie la care se adaugă micţiune, defecaţie şi transpiraţie.
Se poate identifica la pacienţi cu leziuni grave medulare în faza de automatism medular.

Reflexul de alungire sau de extensie - la aplicarea unui excitant la nivelul regiunii proximale a membrului se obţine o extensie a membrului inferior.

Reflexul de extensie încrucişată reprezintă apariţa extensiei la nivelul membrului de parte opusă faţă de partea la nivelul căreia se aplică excitaţia.

Data actualizare: 18-05-2013 | creare: 03-12-2012 | Vizite: 52371
Bibliografie
1. Examenul neurologic, Semiologie neurologică, Gheorghe Pendefunda, Felicia Ştefanache, Liviu Pendefunda, Editura Contact internaţional, Iaşi, 1992, pag.12-214;
2. Syntheses Clinique et therapeutique, Inter-memo neurologie, Antoine Micheau, Denis Hoa, Dinn Liem Trinh, Editions Vernazobres-Grego, Paris, pag.85-104;
3. Orientation diagnostique, Inter-memo neurologie, Antoine Micheau, Denis Hoa, Dinn Liem Trinh, Editions Vernazobres-Grego, Paris, pag. 175-189;
4. https://meded.ucsd.edu/clinicalmed/pe_neuroexam.pdf
5. Examenul şi semiologia tulburărilor de limbaj, Semiologie neurologică, Gheorghe Pendefunda, Felicia Ştefanache, Liviu Pendefunda, Editura Contact internaţional, Iaşi, 1992, pag. 134- 146;
6. Examenul neurologic, Semiologie medicală, Volumul I, George Ioan Pandele, Editura Ars Longa, Bucureşti, 2007, pag.132-133;
7. Sindromul meningean, Semiologie medicală, Volumul I, George Ioan Pandele, Editura Ars Longa, Bucureşti, 2007, pag. 141-142;
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune: