Sistemul limfatic

Sistemul limfatic ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor infectiosi. Este alcatuit din urmatoarele elemente:
- limfa, un lichid translucid
- vase limfatice, transportoarea ale limfei
- structuri si organe care contin tesut limfatic (organele limfatice sunt organe parenchimatoase alcatuite cu precadere din tesut limfoid)
- celule: limfocite, celule care apartin sistemului fagocitar mononuclear, granulocite si APC (celule prezentaatoare de antigen) .

Limfa este responsabila de asigurarea circulatiei in intregul organism a anumitor nutrienti indispensabili celulelor, precum lipidele, repartizarea limfocitelor si eliminarea rezidurilor celulare. La nivelul intestinului subtire, poarta denumirea de chil, avand un aspect laptos datorat absorbtiei grasimilor. Un adult are aproximativ 3 L de limfa in organism. Limfa este un lichid incolor alcatuit majoritar (95%) din apa si format din lichidul interstitial care este prezent in spatiile intercelulare.

Tesutul limfatic este un tesut conjunctiv reticular specializat, avand in compoenenta sa un numar mare de limfocite. Acesta este inalnit cu predilectie la nivelul cailor respiratorii, in tubul digestiv, in ganglionii limfatici, splina, maduva osoasa rosie s.a.

Reteaua de vase limfatice:

Pentru a circula in organism, limfa foloseste o retea de vase paralele cu venele, al caror diametru creste progresiv. In functie de calibrul lor, se diferentiaza:
1. Capilare
- sunt cele mai mici vase ale retelei limfatice, avand dimensiuni microscopice
- sunt localizate in intreg organismul cu exceptia creierului, oaselor, fanerelor si ochilor.
- reprezinta o cale de acces a lichidului interstitial dar si a proteinelor, bacteriilor, virusurilor, deseurilor celulare, celulelor cancerigene s.a.
- sunt o extremitate „in fund de sac” si sunt prevazute cu numeroase valve mici care impiedica refluxul limfei.
2. Vase colectoare
- sunt formate din fuzionarea capilarelor
- sunt analoage venelor
- se diferentiaza vase colectoare superficiale (insotesc venele omonine) si vase colectoare profunde : ale trunchiului, ale sistemului digestiv (insotesc arterele omonime) .
3. Trunchiuri limfatice
- sunt formate din fuzionarea vaselor colectoare mari.
- se disting:
a) trunchi lombar stang/ drept, care dreneaza membrele inferioare, rinichii, glandele suprarenale, bazinul si peretele abdominal.
b) trunchi intestinal : acesta dreneaza stomacul, pancreasul, intestinul, splina si o parte din ficat
c) trunchiul bronho-mediastinal: stang/ drept, dreneaza inima, peretele toracic si plamanii.
d) trunchiul jugular:stang/drept, dreneaza capul si gatul
e) trunchiul subclavicular: stang si drept, dreneaza membrele superioare.
4. Canale limfatice
- prin intermediul trunchiurilor limfatice, limfa este colectata in doua vase mari, numite:
a) canal toracic: are o lungime de aproximativ 40 cm si se formeaza la nivelul vertebrei lombare 2 printr-o dilatatie care poarta denumirea de cisterna Piquet.
- are traseu ascendent in torace, indreptandu-se catre baza gatului si varsandu-se apoi in vena subclaviculara stanga.
- dreneaza partea stanga a capului, gatului si toracelui, membrul superior stang si toate partilecorpului situate sub coaste.
b) canal limfatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm si este localizat la baza gatului, varsandu-se in vena subclaviculara dreapta si in vena jugulara interna.
- dreneaza partea dreapta a capului, a gatului, toracelui si membrul superior drept.

Organele limfatice:

a) timusul: este un organ limfoid primar si are o structura limfoepiteliala.Prezinta la exterior o capsula care trimite septuri care impart timusul in lobuli. Acestor lobuli li se descrie o zona periferica (corticala) si o zona centrala (medulara) .
In lobulul timic se gasesc timocite, care sunt precursori ai limfocitelor T.
Timusul este sediul maturarii limfocitelor T care se produce in doua etape: selectia pozitiva (supravietuiesc celulele capabile sa recunoasca antigenele proprii organismului) si selectia negativa (supravietuiesc doar timocitele care nu reactioneaza impotriva propriilor antigene).
b) ganglionii limfatici: vasele limfatici merg catreganglionii limfatici. Acestia sunt structuri mici, avand forma de bob de fasole, cu lungimea de 1-25 mm.
Sunt in numar de aproximativ 600, dintre care o parte sunt ganglioni superficiali (cei mai voluminosi sunt localizati in regiunile inghinala, axilara, la nivelul gatului) si ganglioni profunzi (localizati la nivelul bazinului, plamanilor, de-a lungul aortei) .
Rolul ganglionilor este de a filtra limfa, evitand in acest del patrunderea in sange si circularea in organism a bacteriilor, celulelor cancerigene si altor agenti infectiosi self sau non-self. De asemenea, ganglionii reprezinta centre de producere si depozitare a limfocitelor, leucocitelor, monocitelor, toate acestea fiind implicate in apararea imunitara a organismului.
Structural, ganglionii sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva la exterior, o zona medulara (situata central) si una corticala (situata periferic) .
c) splina: este cel mai mare organ limfoid secundar din intregul organism. Splina prezinta la exterior o capsula care trimite septuri spre interior, care insa nu compartimenteaza organul. Splina este impartita in pulpa alba (teaca limfoida periarteriala si foliculi limfoizi splenici) si pulpa rosie (cordoane celulare Billroth)
- splina nu are circulatie limfatica
d) MALT (tesut limfoid asociat mucoaselor) : este alcatuit din:
- amigdale
- placi Peyer
- apendice
In principiu MALT e alcatuit din foliculi secundari agregati, localizati in submucoasa tractului digestiv, respirator si urogenital.