Vascularizatia arteriala si drenajul venos al creierului

Autor:

Creierul este un organ bogat vascularizat, iar alimentarea abundenta cu sange este asigurata de o retea arteriala dens ramificata, ce satisface necesitatile energetice ale unei activitati nervoase constante. Creierul primeste aproximativ 15% din debitul cardiac si utilizeaza aproximativ 25% din consumul total de oxigen al corpului. Creierul este vascularizat de arterele carotide interne si arterele vertebrale care formeaza o anastomoza complexa (cercul arterial al lui Willis) la baza creirului. Vasele diverg din aceasta anastomoza si ajung in diverse regiuni cerebrale. In general, arterele carotide interne si vasele care se desprind din acestea se distribuie formatiunilor derivate din prozencefal, cu exceptia lobului occipital al emisferei cerebrale, irigat de arterele vertebrale si ramurile lor. Acestea din urma asigura si vascularizatia trunchiului cerebral si cerebelului. Sangele venos de la nivelul creierului dreneaza in sinusurile durei mater. Intreruperea acuta a alimentarii cu sange a creierului pentru mai mult de cateva minute provoaca leziuni neurologice permanente. Astfel de accidente vasculare cerebrale ischmice, impreuna cu hemoragiile intracraniene, sunt la momentul actual surse majore de morbiditate si mortalitate. [1]

 

Anatomie

Vascularizatia arteriala a creierului

Citeste mai multe despre vascularizatia arteriala a creierului aici...

Drenajul venos al creierului

Este asigurat de un sistem complex de vene profunde si superficiale. Aceste vene nu prezinta valve, iar peretii lor subtiri sunt lipsiti de tesut muscular. Venele perforeaza arahnoida si stratul intern al durei mater pentru a se deschide in sinusurile venoase durale.
Citeste mai multe despre drenajul venos al creierului aici...


Patologie

Anevrismele cerebrale

Anevrismele sunt dilatatii patologice ale arterelor, ce apar ca rezultat al unor defecte in peretele vaselor. Sunt cel mai frecvent intalnite la nivelul vaselor cercului Willis, in special la nivelul sau in apropierea jonctiunilor dintre vase. Anevrismele arterei carotide interne localizate in apropierea terminatiei acesteia pot comprima aspectul lateral chiasmei otpice si consecutiv, pot compromite axonii derivati din partea temporala a retinei ipsilaterale, cauzand un defect de campul vizual nazal. Anevrismele din vecinatatea nervului oculomotor, de exemplu cele ale arterei comunicante posterioare sau ale arterei cerebeloase superioare pot cauza paralizia nervului prin compresiune. [1]

Hemoragia subarahnoidiana

Hemoragia in compartimentul subarahnoidian, hemoragia subarahnoidiana, este cea mai frecventa patologie care implica spatiul subarahnoidian. La adulti, cea mai des intalnita cauza este ruptura unui anevrism al vaselor intracraniene, care trec prin spatiul subarahnoidian. O persoana care se confrunta cu o hemoragie subarahnoidiana de obicei acuza o durere instalata spontan si descrisa frecvent ca fiind cea mai intensa durere experimentata vreodata de acestia. Prima investigatie la care se recurge este examinarea CT, de altfel aceasta avand si o sensibilitate inalta pentru detectarea hemoragiilor, indentificand-o corect in peste 95% din cazuri si in special in prima zi de la debut. [1]

Sindromul medular lateral

Cunoscut si sub denumirea de sindromul de artera cerebeloasa inferioara posterioara este o afectiune in care pacientul manifesta o constelatie de simptome neurologice, datorita unei leziuni a partii latrale a bulbului rahidian, ce duce la ischemie si necroza tesutului. Lezarea bulbului are loc prin infarctarea acestuia [2], in urma ocluziei ramurilor arterei vertebrale sau, mai putin frecvent, a arterei cerebeloase inferioara posterioara. Simptome ale sindromului medular lateral includ mioza, ptoza palpebrala, vertijul, disartria si hemiataxia ipsilaterala. [3]

Tromboza venoasa cerebrala

Este una dintre cele mai importante patologii ce afecteaza sistemul venos intracranian. Aceasta conditie se caracterizeaza prin prezenta unor cheaguri de sange la nivelul sinusurilor durale si/sau la nivelul venelor intracraniane ce determina obstructia drenajului sangelui venos, implicand astfel complicatii care pot pune viata in pericol. In multe cazuri, cauza nu este identificata, insa s-au evidentiat frecvent traumatismele, ce implica sinusurile durale, si infectiile din vecinatatea sinusurilor, cum ar fi mastoidita, ca factori premergatori instalarii trombozei. Conditiile care cresc coagulabilitatea sangelui, precum contraceptivele orale, sarcina, dehidratarea sau anomaliile congenitale din procesul de coagulare, se inscriu de asemenea in categoria factorilor de risc.

In cauzurile cele mai grave, tromboza venoasa poate duce la coma, situatie in care prognosticul este slab. Cheagul din sinusurile durale si/sau din venele corticale obstructioneaza drenajul sangelui venos de la nivelul creierului, cauzand hipertensiunea venoasa. Pe masura ce presiunea din sistemul venos se apropie de valoarea presiunii arteriale, sangele ce perfuzeaza zonele afectate ale creierului se diminueaza, pana la un nivel critic, cand tesutul creierului devine ischimic si, prin urmare, distrus (infarct venos). Deoarece alimentarea cu sange arterial inca are loc, zonele infarctate ale creierului frecvent sunt supuse unor hemoragii majore, iar acest lucru este de multe ori factorul care ucide pacientul.

Desi pot avea loc concomitent, clinicienii fac distinctie intre tromboza care afecteaza sistemul venos superficial si cea care afecteaza sistemul venos profund. Tromboza superficiala de obicei se localizeaza la nivelul sinusului sagital superior, cu sau fara implicarea venelor corticale, in timp ce tromboza profunda deseori afecteaza vena lui Galen si sinusul drept. Prin urmare, regiunile emisferelor cerebrale afectate sunt diferite in cele doua situatii. Tromboza superficiala afecteaza in special materia alba de la nivelul emisferelor cerebrale, in timp ce tromboza profunda afecteaza talamusul si ganglionii bazali. Trasatura comuna a celor doua tipuri de tromboza consta in tendinta de implicare bilaterala, deoarece toate colectoarele venoase principale se gasesc pe linie mediana, iar acestea primesc sange venos de la nivelul ambelor emisfere.

In cazul in care tromboza venoasa este mai putin severa, precum si in situatia in care drenajul venos alteranativ s-a acomodat prin canale colaterale rezonabile, pacientul poate experimenta doar simptome precum dureri de cap sau tulburari de vedere. Aceste simptome se datoreaza presiunii intracraniene crescute, iar netratata se poate croniciza. [1]


Data actualizare: 27-09-2013 | creare: 27-09-2013 | Vizite: 9220
Bibliografie
1. Vascular supply and drainage of the brain [Chapter 17] - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008
2. Lateral medullary syndrome – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Lateral_medullary_syndrome
3. Vascular Supply of the Central Nervous System [Chapter 8] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 99

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.