Metatalamus

Autor:

Nucleii metatalamici includ nucleii geniculati medial si lateral. Acestia se prezinta ca doua proeminente ovalare, localizate inferior de pulvinar.  


Nucleul geniculat medial este localizat pe aspectul posterior al talamusului, inferior de pulvinar si lateral de coliculul superior. Acest nucleu primeste fibre aferente ce transmit aferente auditive de la coliculul inferior, precum si unele proiectii de la alti nuclei ai sistemului auditiv prin bratul coliculului inferior si direct prin lemniscul lateral (calea principala a sistemului auditiv). Nucleul geniculat medial da nastere radiatiilor auditive care se termina in cortexul auditiv primar, localizat in girusul temporal transvers superior al lui Heschl (ariile Broadmann 41 si 42 – reciproc conectate cu nucleul geniculat medial).  


Nucleul geniculat lateral, un nucleu de releu talamic, implicat in procesul de vedere, este mai mare in dimensiuni comparativ cu omologul sau medial. Majoritatea fibrelor ale tractului optic, care aduc informatii de la ambii ochi, se termina la acest nivel. Acest nucleu se proiecteaza prin intermediul tractului geniculocalcarin (radiatia optica) pe cortexul vizual primar (aria Broadmann 17), pe marginile fisurii calcarine a lobului occipital. Corpul geniculat lateral este reciproc conectat cu cortexul vizual primar; in plus, este interconectat cu pulvinarul si alti subnuclei ai talamusului. Proiectiile talamocorticale pot juca un rol important in controlul atentiei vizuale si in reglarea transmisiei aferentelor vizuale catre cortexul vizual primar.

 

Nucleii intralaminari

Reprezinta continuarea rostrala a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) in talamus. Acestia constau din multiple agregari difuze de corpi neuronali incorporati in lama medulara interna si adeziunea intertalamica a talamusului. Acesti nuclei primesc informatii senzoriale de la tractul spinotalamic, tractul trigeminotalamic ventral (lemniscul trigeminal ventral) si de la caile ascendente multisinaptice ale formatiunii reticulate, prin care sunt transmise senzatii de durere. Doi dintre acesti nuclei intralaminari, nucleul centromedian si nucleul parafascicular sunt usor perceptibili in partea posterioara a lamei medulare interne. Nucleul centromedian este cel mai proeminent si localizat medial de nucleii ventral posterior medial si ventral posterior lateral. Nucleul parafascicular este localizat medial de nucleul centromedian. Nucleul centromedian este locul de terminatie a fibrelor care iau nastere din globus pallidus si din ariile corticale premotorie si motorie primara, in timp ce nucleul parafascicular este locul de terminatie a fibrelor care iau nastere din aria motorie suplimentara. Ambii nuclei trimit proiectii catre ganglionii bazali (nucleul caudat si putamen). Proiectiile lor catre arii somatosenzitive ale cortexului cerebral sugereaza functia lor in integrarea senzitivomotorie, iar prin prisma faptului ca stabilesc conexiuni corticale raspandite, se considera ca acesti nuclei controleaza activitatea corticala.

 

Nucleul reticular talamic

Este denumit astfel datorita aspectului sau reticulat si nu este considerat o parte a formatiunii reticulate a trunchiului cerebral. Consta din stratul subtire de corpi neuronali care acopera lama medulara externa pe fata laterala a talamusului. Acesta este cel mai lateral nucleu al talamusului si se afla in contact direct cu bratul posterior al capsulei interne.

Aproape toate fibrele talamocorticale destinate cortexului cerebral dau nastere colateralelor care se termina in nucleul reticular talamic. In plus, aproximativ toate fibrele corticotalamice, in calea lor catre subnucleii talamici, urmeaza un traiect prin nucleul reticular talamic, unde trimit colaterala care fac sinapsa la acest nivel. De asemenea, fibrele talamostriate si reciprocele pallidotalamice emit colaterale care fac sinapsa in nucleul reticular talamic.

Spre deosebire de alti nuclei talamici, care se proiecteaza pe cortexul cerebral, nucleul reticular nu stabilste conexiuni corticale directe, in schimb, acesta trimite aferente senzoriale locale, catre alti nuclei talamici si catre formatiunea reticulata.

Nucleul reticular talamic monitorizeaza comunicatiile talamusului cu cortexul cerebral si ganglionii bazali, jucand un rol important in controlul functiei talamusului. [4]

 

Vascularizatia talamusului

Vascularizatia partii laterale a talamusului este asigurata de arterele talamogeniculate, ramuri ale arterei cerebrale posterioare, arterele lenticulooptice, din artera cerebrala mijlocie, si arterele talamoperforante, ramuri ale arterei postmamilare. De asemenea, o ramura din artera postmamilara, dar si arterele coroidiene iriga partea mediala a talamusului. La pulvinar sangele ajunge prin artera pulvinarului, ram al arterei coroidiene, precum si prin ramuri din arterele talamogeniculate. [1]

 

Talamusul in afectiuni

O tumora sau un atac cerebral, care rezulta in urma lezarii talamusului, ce afecteaza nucleii ventral posterior medial sau ventral posterior lateral, poate initial implica diminuarea sau pierderea completa a sensibilitatii tactile, presionale, dureroase sau termice, sau a proprioceptiei din jumatatea contralaterala a regiunii orofaciale sau a corpului. Consecutiv pierderii sensibilitatii cauzate de leziunea talamica, indivizii experimenteaza parestezii, care se pot asocia ulterior cu dureri resimite in partile corpului unde pierderea sensibilitatii a avut loc. Aceasta conditie este mentionata ca sindrom talamic sau sindrom Dejerine-Roussy. In multe cazuri, chiar si cele nedureroase, stimulti inofensivi, precum tactul grosier sau contactul pielii cu hainele, poate declansa senzatii de durere. Aceasta hipersensibilitate este mentionata ca alodinie (senzatie dureroasa provocata de un stimul inofensiv asupra pielii normale), hiperpatie (raspuns neobisnuit si intens la stimuli nociceptivi) sau disestezie (senzatie anormala declansata de simtul tactil).

O leziune ce afecteaza caile senzoriale ascendente catre talamus sau absenta aferentelor senzitive catre talamus dintr-o anumita parte a corpului (cum se intampla in urma amputatiei unui membru) poate rezulta in plasticitate neuronala la nivelul talamusului. [4]

Ischemia bilaterala a suprafetei vascularizate de artera paramediana poate cauza probleme serioase, inclusiv mutism akinetic, acompaniat de disfunctii oculomotorii. Artera lui Percheron este o varianta anatomica in care un singur trunchi arterial ia nastere din artera cerebrala posterioara pentru a vasculariza atat talamusul cat si mezencefalul, iar ocluzia acesteia poate conduce la infarctarea bilaterala a talamusului. Sindromul Korsakoff instituit releva afectarea nucleului mediodorsal al talamusului si a corpilor mamilari. [5]

Insomnia fatala familiala este o tulburare prionica ereditara caracterizata prin degenerarea talamusului, fenomen ce provoaca pierderea treptata a capacitatii de a dormi, progresand catre o stare de insomnie totala, care in mod inevitabil duce la existus. De obicei, semnele si simptomele incep la varsta adulta, iar exitusul survine intre 6 si pana la 32 luni. [6]


Data actualizare: 28-10-2013 | creare: 28-10-2013 | Vizite: 6538
Bibliografie
1. Diencefalul [Capitolul 6] - A. Nechita, O. Maftei, C. L. Musat, M. Debita, V. Ardeleanu, O. A. Cibu - Anatomia functionala a sistemului nervos central, 2007, pag. 267
2. Diencephalon – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Diencephalon
3. Diencephalon [Chapter 21] - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008
4. Thalamus [Chapter 22] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 385
5. Acquired Neurometabolic Diseases - Catherine Haberland - Clinical Neuropathology: Text and Color Atlas, 2007, pag. 199
6. Fatal familial insomnia – ORDR, Office of Rare Diseases Research, link: http://rarediseases.info.nih.gov/gard/6429/fatal-familial-insomnia/resources/1
7. Pineal gland tumors - C. Turkington – The Encyclopedia of the Brain and Brain Disorders, 2nd Edition, 2002, pag. 251
Alte articole din aceeași secțiune:

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.