Sistemul nervos parasimpatic

Autor:

Sistemul nervos parasimpatic este una dintre cele trei componente ale sistemului nervos autonom (vegetativ), celelalte fiind sistemele simpatic si enteric. Majoritatea structurilor inervate de SNA primesc atat fibre simpatice cat si parasimpatice.

Corpii neuronilor parasimpatici preganglionari sunt localizati in anumiti nuclei ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral si in materia cenusie a segmentelor S2-4 ale maduvei spinarii. Astel, fibrele eferente, mielinizate, emerg din SNC doar prin nervii cranieni III, VII, IX si X si prin nervii spinali S2-4. Neuronii parasimpatici preganglionari sunt colinergici.

Majoritatea corpilor neuronilor parasimpatici postganglionari sunt situati la o oarecare distanta de SNC, fie in ganglioni localizati in apropierea structurilor inervate, fie dispersati in peretii viscerelor. In partea craniala a sistemului parasimpatic se disting 4 ganglioni periferici, ciliar, pterigopalatin, submandibular si otic, descrisi in cele ce urmeaza. Acesti ganglioni parasimpatici apartin exclusiv sistemului eferent, spre deosebire de ganglionii trigeminal, facial, glosofaringian si vagal, care sunt implicati in conducerea impulsurilor aferente, continand corpii neuronilor senzitivi. De asemenea, ganglionii parasimpatici craniali sunt traversati de fibre aferente, fibre simpatice postganglionare si, in cazul ganglionului otic, chiar de fibre eferente branhiale, dar trebuie mentionat faptul ca niciuna din aceste fibre nu fac sinapsa in acesti ganglioni. Fibrele parasimpatice postganglionare sunt de obicei nemielinizate si mai scurte decat omoloagele lor din sistemul simpatic, deoarece ganglionii in care fibrele parasimpatice fac sinapsa sunt in apropierea sau in viscerele pe care le inerveaza. Neuronii parasimpatici postganglionari sunt colinergici.

Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic



Sistemul nervos parasimpatic la nivelul capului si gatului

La nivelul capului si gatului, sistemul parasimpatic inerveaza glandele salivare si lacrimale, glandele mucoase ale cavitatilor orala si nazala, sfincterul pupilei si muschiul ciliar al globului ocular. Mii de axoni parasimpatici preganglionari cu originea in nucleul motor dorsal al vagului din bulbul rahidian traverseaza gatul prin nervii vagi, drept si stang, pentru a se distribui plamanilor, cordului, esofagului, stomacului si intestinului, fara sa inerveze structuri de la nivelul capului sau gatului.

 

Ganglionul ciliar

Axoni preganglionari au originea in nucleul Edinger-Westphal din mezencefal. Acestia se angajeaza printr-un ram al nervului oculomotor (nervul pentru oblicul inferior) catre ganglionul ciliar unde fac sinapsa. Fibrele postganglionare, in cadrul nervilor ciliari scurti, perforeaza sclera globului ocular si inainteaza in spatiul pericoroidal pentru a patrunde in muschiul ciliar si sfincterul pupilei. Activarea acestora mediaza acomodarea la vederea de aproape si constrictia pupilara.

 

Ganglionul submandibular

Axonii preganglionari au originea in nucleul salivator superior. Emerg din trunchiul cerebral prin nervul intermediar si parasesc trunchiul principal al nervului facial, la nivelul urechii medie, pentru a se alatura nervului coarda timpanului, care ulterior se alatura nervului lingual. In acest fel, ajung in ganglionul submandibular, unde fac sinapsa. Fibrele postganglionare inerveaza glandele salivare submandibulare si sublinguale si sunt mentionate a fi incadrate in nervului lingual. Stimularea nervului coarda timpanului dilata arteriolele de la nivelul ambelor glande, avand si un efect secretomotor direct.

 

Ganglionul pterigopalatin
Axonii preganglionari se angajeaza prin ramul pietros mare al nervului facial si nervul canalului pterigoidian si fac sinapsa in ganglionul pterigopalatin. Se considera ca axonii secretomotori postganglionari ajung la glanda lacrimala prin ramurile zigomatice ale diviziunii maxilare a nervului trigemen si prin ramurile ganglionare catre glandele mucoase ale cavitatilor orala si nazala.

 

Ganglionul otic
Axonii preganglionari au originea in nucleul salivator inferior si se angajeaza prin nervul glosofaringian si ramul sau timpanic. Acesti axoni strabat plexul timpanic si nervul pietros mic pentru a ajunge in ganglionul otic unde fac sinapsa. Fibrele postganglionare trec prin ramurile comunicante catre nervul auriculotemporal, care le conduce catre glanda parotida. Prin stimularea nervului pietros mic se obtin efecte vasodilatatoare si secretomotorii. [4][5]

Componenta parasimpatica in regiunea toracica

Fibrele parasimpatice preganglionare care iau nastere din nucleul dorsal al vagului se angajeaza prin nervul vag si ajung la structurile tinta prin ramurile sale pulmonare, cardiace, esofagiene, gastrice sau intestinale. Unele fibre parasimpatice cardiace pot avea originea in neuronii din (sau din apropierea) nucleului ambiguu.

 

Ramurile cardiace se alatura plexurilor cardiace si ajung in ganglionii raspanditi la nivelul atriilor in tesutul subepicardic. Fibrele terminale sunt distribuite atriilor si fasciculului atrioventricular; sunt mai concentrate in jurul nodului sinoatrial si, intr-o mai mica masura, in jurul nodului atrioventricular. Ramurile cardiace parasimpatice incetinesc ciclul cardiac si diminueaza forta de contractie. De asemenea, a fost sustinut faptul ca nervii vagi pot influenta musculatura ventriculilor, prin efectul lor asupra nodului atrioventricular, chiar daca inervatia parasimpatica postganglionara a ventriculilor este rara. Ramurile mici ale arterelor coronare sunt inervate de vag, in timp ce arterele mai mai mari, cu inervatie dubla, sunt in principal inervate de fibre simpatice.  

Ramurile pulmonare sunt motorii pentru fibrele musculare netede circulare ale bronhiilor si bronhiolelor si astfel au efect bronhoconstrictor.

 

Nervul vag drept coboara posterior de vena jugulara interna si incruciseaza prima portiune a arterei subclaviculare pentru a patrunde in torace. Descinde prin mediastinul superior, initial aflandu-se inapoia venei brahiocefalice drepte, iar ulterior la dreapta traheei si posteromedial de vena brahiocefalica dreapta si vena cava superioara. Pleura si plamanul drept stau lateral, in partea superioara, iar mai inferior in mediastin intre acestea si nerv se interpune vena azygos, care se arcuieste spre inainte pe deasupra hilului pulmonar drept la nivelul T4. In continuare, nervul vag trece inapoi de bronhia principala dreapta si se gaseste pe aspectul posterior al hilului drept, unde se divide in ramuri pulmonare posterioare, care se unesc cu ramuri din ganglionii simpatici toracici 5 sau 6 pentru a forma plexul pulmonar posterior drept. Doua sau trei ramuri coboara din partea caudala a acestui plex pe fata posterioara a esofagului si se alatura ramului vagal stang pentru a forma plexul esofagian posterior. Un trunchi vagal, ce contine fibre din ambii vagi, drept si stang, paraseste plexul esofagian posterior si coboara pe fata posterioara a esofagului. Patrunde in abdomen trecand prin orificiul esofagian diafragmatic.

 

Nervul vag stang patrunde in torace printre arterele carotida comuna stanga si subclavie si inapoia venei brahiocefalice stangi. Descinde prin mediastinul superior pe flancul stang al arcului aortic, inapoia hilului pulmonar stang. Deasupra arcului aortic, este incrucisat anterolateral de nervul frenic stang, iar la nivelul arcului de vena intercostala superioara stanga. Posterior de hilul pulmonar se divide in ramuri pulmonare posterioare, care se unesc cu ramuri din ganglionii simpatici toracici 2-4 pentru a forma plexul pulmonar posterior stang. Doua sau trei ramuri coboara anterior pe esofag si impreuna cu un ram provenit din plexul pulmonar posterior drept formeaza plexul esofagian anterior. Un trunchi ce contine fibre de la ambii nervi vagi coboara anterior pe esofag si patrunde in abdomen prin orificiul esofagian diafragmatic. [4]

Portiunea sacrala a sistemului nervos parasimpatic

In coarnele laterale ale segmentelor spinale S2-4 se gasesc corpii neuronilor parasimpatici preganglionari, ce compun diviziunea sacrala a sistemului nervos parasimpatic. Axonii lor preganglionari se alatura nervilor spinali corespunzatori si se indreapta catre plexul pelvic si ganglionii mici, raspanditi in vecinatatea organelor pelviene, unde fac sinapsa cu sistemul nervos enteric si cu corpii postganglionari din ganglionii parasimpatici. Fibrele parasimpatice postganglionare din plexul pelvic si ganglionii mai sus mentionati se distribuie la barbat, vezicii urinare, penisului, prostatei si veziculelor seminale, iar la femeie, vezicii urinare, uterului, clitorisului si vaginului. [5]

Functii (sistem nervos parasimpatic)

Sistemul nervos parasimpatic produce constrictia pupilei si stimuleaza contractia muschiului ciliar pentru a relaxa ligamentele suspensoare ale lentilei, in vederii acomodarea la apropiere. Stimuleaza glandele lacrimale si secretia seroasa a glandelor salivare. Decelereaza ritmul cardiac, determina bronhoconstrictie si faciliteaza secretia glandelor conductului respirator. La nivelul canalului alimentar, stimuleaza peristaltica si relaxeaza sfincterele. De asemenea, favorizeaza secretia glandelor intrinseci ale tractului gastrointestinal, secretia pancreasului si eliberarea bilei din vezicula biliara. [5]


Data actualizare: 27-09-2013 | creare: 27-09-2013 | Vizite: 27634
Bibliografie
1. Autonomic Nervous System [Chapter 20] – C. R. Noback, N. L. Strominger, R. L. Demarest – The Human Nervous System: Structure And Function, Ed. 6, 2005, pag. 349
2. Autonomic Nervous System – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Autonomic_nervous_system
3. Autonomic Nervous System Disordesrs - MedlinePlus, National Institutes of Health, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/autonomicnervoussystemdisorders.html
4. Autonomic Nervous System - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008
5. Autonomic Nervous System [Chapter 9] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 118
6. Gastric inhibitory polypeptide – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Gastric_inhibitory_polypeptide
7. Glicentin - Glucagon.com, The web site devoted to the study of the glucagon-like peptides, link: http://www.glucagon.com/glicentin.html
8. Complex Regional Pain Syndrome – OrthoInfo, Americam Accademy of Orthopaedic Surgeons, link: http://orthoinfo.aaos.org/topic.cfm?topic=a00021
9. Hirschsprung Disease – S. L. Lee - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/178493-overview
10. Biofeedback – C. Turkington – The Encyclopedia of the Brain and Brain Disorders, 2nd Edition, 2002, pag. 50
Alte articole din aceeași secțiune:

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.