Sistemul nervos simpatic

Autor:

Sistemul nervos simpatic este una dintre cele trei componente ale sistemului nervos autonom (vegetativ), celelalte fiind sistemele parasimpatic si enteric. Majoritatea structurilor inervate de sisteul nervos autonom (SNA) primesc atat fibre simpatice cat si parasimpatice.

Trunchiurile simpatice sunt doua lanturi de ganglioni nervosi care se intind, de fiecare parte a coloanei vertebrale, de la baza craniului pana la coccis. Ganglionilor li se alatura nervii spinali prin intermediul ramurilor comunicante albe si cenusii. Axonii preganglionari se alatura trunchiului prin ramurile comunicate albe, iar axonii postganglionari parasesc trunchiul prin ramurile cenusii. La nivelul gatului, fiecare trunchi simpatic se gaseste posterior de teaca carotidiana si anterior de procesele transverse ale vertebrelor cervicale. In regiunea toracica, trunchiurile sunt anterior de capetele coastelor, in abdomen se gasesc anterolateral de corpii vertebrelor lombare, iar in pelvis stau anterior de sacrum si medial de orificiile sacrate anterioare. Anterior de coccis, cele doua trunchiuri se intalnesc intr-un ganglion terminal, median, nepereche.

Ganglionii simpatici cervicali sunt de obicei redusi la 3, prin fuziune. In rest, se disting 10-12 (deseori 11) ganglioni toracici, 4 ganglioni lombari si 4-5 ganglioni in regiunea sacrata.


Corpii neuronilor simpatici preganglionari sunt localizati in coarnele laterale ale materiei cenusii spinale de la nivelul tuturor segmentelor toracice si a primelor doua sau trei segmente lombare. Axonii acestora sunt mielinizati si au diametre ce masoara intre 1, 5-4 micrometri. Acestia ies din maduva spinarii prin radacinile nervoase ventrale corespunzatoare pentru a trece in nervii spinali, pe care ii parasesc imediat si ajung in ramurile comunicante albe care se alatura trunchiului simpatic. Neuronii simpatici preganglionari elibereaza acetilcolina in calitate de neurotransmitator principal.
Ajunse la trunchiul simpatic, unele fibre preganglionare fac sinapsa cu neuronii din ganglionul cel mai apropiat, pe care altele il strabat in traiectul lor ascendent sau descendent prin lantul simpatic pentru a se termina in alt ganglion. O fibra preganglionara se poate termina intr-un singur ganglion sau, prin ramuri colaterale, poate face sinapse cu neuroni din mai multi ganglioni. De asemenea, mai multe fibre preganglionare pot face sinapsa cu un singur neuron postganglionar. Glanda suprarenala este inervata direct de neuronii simpatici preganglionari care traverseaza trunchiul simpatic si ganglionul celiac fara a face sinapse.

Sistemul nervos simpatic

Sistemul nervos simpatic

Corpii neuronilor simpatici postganglionari sunt localizati in principal in ganglionii trunchiului simpatic si astfel, axonii acestora sunt in general mai lungi decat cei ai neuronilor preganglionari, cu exceptia celor care inerveaza viscerele pelviene. Axonii celulelor ganglionare sunt nemielinizate si sunt distribuiti organelor tinta in diferite modalitati. Unele se pot reintoarce in nervul spinal printr-un ram comunicant cenusiu, care de obicei se alatura nervului imediat proximal de ramul alb, pentru a ajunge ulterior prin ramurile spinale ventrale si dorsale la vase de sange (vasoconstrictie), glande sudoripare (secretomotor), muschii erectori ai firelor de par (motor) etc. din zona lor de distributie. Ariile segmentare variaza ca intindere si se suprapun considerabil. De altfel, fibrele postganglionare pot trece direct printr-un ram medial a unui ganglion catre anumite viscere, pot inerva vase de sange adiacente sau le pot insoti, in traiectul lor spre efectori aflati mai la distanta. [4]

Regiunea cefalica a sistemului nervos simpatic

Nu dispune de vreun ganglion propriu si este reprezentata doar de fibre simpatice postganglionare, ai caror corpi neuronali sunt localizati in ganglionii cervicali superiori. Aceste fibre sunt in principal asociate cu vaselor de sange care trec de la gat la cap si sunt denumite in functie de vasul cu care se asociaza sau dupa localizarea regiunii in care se distribuie.

 

Nervii carotici interni insotesc artera carotida interna sub forma a doua plexuri separate: plexul carotidian intern si plexul cavernos.  
Plexul carotidian intern se gaseste pe aspectul lateral al arterei si prezinta urmatoarele ramuri:
- Ramuri comunicante cu nervul cranian V si nervul cranian VI.
- Nervul pietros profund, care perforeaza cartilajul foramenului lacerum si acompaniaza nervul pietros mare catre canalul pterigoidian, unde jonctioneaza cu acesta din urma pentru a constitui nervul canalului pterigoidian (nervul vidian). Acest nerv inainteaza catre ganglionul pterigopalatin, localizat in fosa cu acelasi nume. Unele ramuri derivate din nervul pietros mare fac sinapsa in ganglionul pterigopalatin, spre deosebire de cele derivate din nervul pietros profund (fibre postganglionare), care il traverseaza doar pentru a se distribui prin ramuri ale diviziunii maxilare a nervului trigemen glandelor si vaselor saguine ale faringelui, palatului si cavitatii nazale.  
- Nervii caroticotimpanici sunt fibre scurte distribuite urechii medie.
Plexul cavernos se gaseste pe aspectul medial al arterei si prezinta urmatoarele ramuri:
- Ramuri comunicante cu nervul cranial IV si diviziunea oftalmica a nervului cranial V.
- Ramuri pentru muschiul dilatator al pupilei, care se angajeaza prin nervul ciliar lung si nervii ciliari scurti, fara sa faca sinapsa in ganglionul ciliar, perforeaza globul ocular si fac sinapsa cu fibrele musculare.
- Ramuri distribuite vaselor glandei pituitare, creierului, meningelor si orbitei.

 

Nervii carotici externi se compun din fibre simpatice postganglionare derivate din ganglionul cervical superior si insotesc artera carotida externa si ramurile sale. Se disting:
- Fibre nervose care urmeaza artera faciala si se distribuie glandei submandibulare si, prin intermediul nervului lingual, ajung si la glanda sublinguala.
- Fibre nervoase care insotesc ramuri ale arterelor faciala si temporala superficiala, care se distribuie acestora, precum si muschilor erectori ai firului de par si glandelor sudoripare din regiunea faciala.
- Nervul pietros profund mic, care se indeparteaza de artera meningee medie pentru a atrece prin ganglionul otic, fara a face sinapsa. Se alatura nervului auriculotemporal si se distribuie glandei parotide. [5]

Regiunea cervicala a sistemului nervos simpatic

La nivelul gatului, trunchiul simpatic se afla posterior si medial de teaca carotidiana, anterior de procesele transverse ale vertebrelor cervicale si a muschilor prevertebrali. De obicei se disting trei ganglioni cervicali pe fiecare parte: superior, mijlociu si inferior (cervicotoracic), conectati prin intermediul unui trunchi nervos solid. Ganglionii primesc fibrele preganglionare de la neuronii ai caror corpi se gasesc in coarnele intermediolaterale ale segmentelor spinale toracice superioare (T1-5): nu exista iesire preganglionara din maduva spinala cervicala. Fibrele postganglionare ajung la tesuturile tinta de la nivelul capului si gatului prin nervii spinali si plexurile nervoase perivasculare distribuite in lungul arterelor carotide si vertebrale. [4][5]

 

Ganglionul cervical superior este cel mai mare dintre cei trei ganglioni cervicali simpatici si localizat profund de teaca carotidiana, la nivelul atlasului. Prezinta numeroase ramuri, printre care nervii carotici interni si externi, descrisi in regiunea cefalica a sistemului nervos simpatic. Alte ramuri includ:
- Ramuri care insotesc nervii cranieni IX, X si XII.
- Ramuri care insotesc primii patru nervi spinali cervicali.
- 4-6 ramuri faringiene care participa la formarea pelxului faringian.
- Plexul intercarotidian care ajunge la sinusul carotidian si corpul carotidian pentru a inerva musculatura neteda a vaselor de sange locale.  
- Nervii cardiaci superiori, care se alatura plexului cardiac pentru a inerva muschiul inimii. Acestia, impreuna cu nervii cardiaci mijlocii si inferiori accelereaza ritmul cardiac.

 

Ganglionul cervical mijlociu este cel mai mic dintre cei trei ganglioni cervicali simpatici, localizarea sa este inconstanta si este ocazional absent. Ramurile care iau nastere din ganglionul cervical mijlociu sunt:
- Ramuri comunicante cenusii pentru nervii spinali cervicali 5 si 6 se distribuie impreuna cu ramurile acestor nervi cervicali.
- Nervul cardiac mijlociu, cunoscut si sub denumirea de nervul cardiac mare comunica cu nervul cardiac superior si se alatura plexului cardiac. Impreuna cu nervii cardiaci superiori si inferiori accelereaza ritmul cardiac.
- Nervii tiroidieni insotesc artera tiroidiana inferioara si ajung la glanda tiroida.
- Cordonul simpatic ce conecteaza ganglionii cervicali mijlociu si inferior este deseori impartita intr-o portiune anterioara si una posterioara; portiunea anterioara trece in jurul arterei subclaviculare, formand ansa subclavie.

 

Ganglionul cervical inferior este localizat la nivelul procesului transvers al vertebrei C7. Ramurile care iau nastere din ganglionul cervical inferior sunt:
- Ramuri comunicante cenusii pentru nervii spinali cervicali 6-8 se distribuie impreuna cu ramurile acestor nervi cervicali.  
- Nervii cardiaci inferiori se alatura plexului cardiac si functioneaza, impreuna cu nervii cardiaci superiori si mijlocii, in accelerarea frecventei cardiace.  
- Nervul vertebral insoteste artera vertebrala, distribuindu-se acesteia.

Ganglionul cervical inferior si primul ganglion toracic frecvent fuzioneaza si formeaza ganglionul stelat, care indeplineste toate functiile ganglionului cervical inferior si, de asemenea, da nastere ramurilor comunicante cenusii pentru nervii spinali T1 si T2. [5]

Trunchiul simpatic toracic

Contine un numar de ganglioni aproape egal cu cel al nervilor spinali toracici, cel mai frecvent fiind intalniti 11 ganglioni simpatici toracici, ocazional 12 si mai rar 10 sau 13. Aproape invariabil, primul ganglion toracic este fuzionat cu ganglionul cervical inferior, formand ganglionul cervicotoracic (stelat), iar uneori si al doilea ganglion toracic poate fi inclus in aceasta fuziune. Cu exceptia celui de-al doilea si a ultimilor doi sau trei, ganglionii toracici raspund capetelor costale, posterior de pleura costala. Al doilea ganglion simpatic toracic este in mod obisnuit localizat in al doilea spatiu intercostal, iar ultimii doi sau trei ganglioni se gasesc lateral de corpurile vertebrelor corespunzatoare. Caudal, trunchiul simpatic toracic trece dorsal de ligamentul arcuat medial (sau prin stalpul diafragmei) pentru a deveni trunchi simpatic lombar.

 

Ganglionii sunt mici si interconectati prin segmentele de trunchi intermediare. In mod clasic se descriu doua ramuri comunicante, alb si censiu, ce conecteaza fiecare ganglion cu nervul spinal corespondent, insa variatii ale acestui model nu sunt deloc neobisnuite, sunt rareori bilateral simetrice si intalnite mai ales la nivele toracice superioare. Ramuri ascendente si descendente suplimentare catre nivele superioare si respectiv, inferioare, ies din al doilea ganglion simpatic (54% si respectiv 46%), din al treilea ganglion simpatic (6% si respectiv 25%) si din al patrulea ganglion simpatic (5% si respectiv 8%). Ramul ascendent din al doilea ganglion este uneori denumit nervul lui Kuntz. Ocazional, ramurile comunicante alb si cenusiu fuzioneaza si formeaza un ram “mixt”. Variatiile anatomice intalnite la ramurile comunicante, precum si in localizarea celui de-al doilea ganglion simpatic ar putea explica unele esecuri chirurgicale si simptomele recurente.

Ramurile mediale de la primii cinci ganglioni furnizeaza filamente pentru aorta toracica si ramurile sale, formand impreuna cu filamente din nervul splanhnic mare un mic plex in jurul acesteia. Unele ramuri, provenite de la ganglionii 2 – 5 sau 6, se alatura plexului pulmonar posterior, iar altele se termina in partea profunda a plexului cardiac. Ramurile mediale provenite din ultimii sapte ganglioni sunt mai voluminosi, se distribuie aortei si se unesc pentru a forma nervii splanhnici mare, mic si inferior, din care ultimii doi nu sunt intotdeauna identificabili.

Nervul splanhnic mare consta in principal din eferente preganglionare mielinice si fibre aferente viscerale si este format din ramuri din ganglionii toracici 5-9 sau 10. Descinde oblic pe corpurile vertebrelor, furnizeaza ramuri pentru aorta toracica descendenta si perforeaza stalpul ipsilateral al diafragmului pentru a se termina, in principal, in ganglionul celiac, precum si in ganglionul aorticorenal sau glanda suprarenala. La majoritatea indivizilor se distinge pe nerv un ganglion care raspunde vertebrelor T11 sau T12.

Nervul splanhnic mic este format din ramuri provenite din ganglionii toracici 9 si 10 (uneori 10 si 11) si din trunchiul dintre acestia. Nervul perforeaza diafragmul impreuna cu nervul splanhnic mare si se alatura ganglionului aorticorenal.

Nervul splanhnic inferior (nervul renal) din ultimul ganglion toracic patrunde in abdomen cu trunchiul simpatic si se termina in plexul renal.

Sistemul simpatic lombar

Partea lombara a fiecarui trunchi simpatic de obicei contine 4 ganglioni interconectati care se gasesc pe tesutul conjunctiv extraperitoneal anterior de coloana vertebrala si in lungul marginii mediale a psoasului mare. Superior, se continua cu trunchiul toracic posterior de ligamentul arcuat medial. Inferior, trece posterior de artera iliaca comuna si se continua cu trunchiul simpatic pelvic. Pe partea dreapta, se afla posterior de vena cava inferioara, iar pe partea stanga este posterior de nodulii limfatici aortici laterali. Se afla anterior de majoritatea vaselor limbare, dar poate trece si inapoia unor vene lombare.

Sistemul simpatic pelvin

Trunchiul simpatic pelvic se afla in tesutul extraperitoneal anterior de sacrum, sub fascia presacrala. Se gaseste medial sau anterior de orificiile sacrale anterioare si prezinta 4 sau 5 ganglioni interconectati. Superior, se continua cu trunchiul simpatic lombar. Trunchiurile drept si stang converg, inferior de ultimul ganglion, catre un alt mic ganglion, impar, anterior de coccis. Ramurile comunicante cenusii trec de la ganglioni catre nervii spinali sacrati si coccigian, insa fibrele nu se angajeaza mai departe prin ramuri comunicante albe. Ramurile mediale din ganglionii de pe o parte si de alta se conecteaza pe linie mediana, iar filamente din primii doi ganglioni se alatura plexului hipogastric inferior sau nervului hipogastric (tranzitia dintre plexurile hipogastrice). Alte ramuri formeaza un plex pe artera sacrala mediana. [4]

Functii (sistem nervos simpatic)

Sistemul nervos simpatic stimuleaza glandele sudoripare, iar la nivelul muschilor erectori ai firelor de par determina contractia. Asupra vaselor de sange de la nivelul muschilor scheletici are efect dilatator, iar asupra vaselor de sange de la nivelul pielii sau mucoaselor, precum si a celor care aprovizioneaza viscerele abdominale are efect constrictor. Simpaticul accelereaza ritmul cardiac, iar intensificarea fortei de contractie a cordului rezulta din actiunea asupra miocardului ventricular. La nivelul canalului alimentar, sistemul nervos simpatic diminueaza peristaltismul si determina contractia sfincterelor. Dilata pupila, accentueaza peristaltica ductului deferent prin care se transporta spermatozoizii, relaxeaza musculatura neteda bronhiala pentru facilitarea respiratiei si prin actiunea la nivelul medulosuprarenalei, stimuleaza eliberarea epinefrinei. [5]


Data actualizare: 27-09-2013 | creare: 27-09-2013 | Vizite: 38085
Bibliografie
1. Autonomic Nervous System [Chapter 20] – C. R. Noback, N. L. Strominger, R. L. Demarest – The Human Nervous System: Structure And Function, Ed. 6, 2005, pag. 349
2. Autonomic Nervous System – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Autonomic_nervous_system
3. Autonomic Nervous System Disordesrs - MedlinePlus, National Institutes of Health, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/autonomicnervoussystemdisorders.html
4. Autonomic Nervous System - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008
5. Autonomic Nervous System [Chapter 9] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 118
6. Gastric inhibitory polypeptide – Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Gastric_inhibitory_polypeptide
7. Glicentin - Glucagon.com, The web site devoted to the study of the glucagon-like peptides, link: http://www.glucagon.com/glicentin.html
8. Complex Regional Pain Syndrome – OrthoInfo, Americam Accademy of Orthopaedic Surgeons, link: http://orthoinfo.aaos.org/topic.cfm?topic=a00021
9. Hirschsprung Disease – S. L. Lee - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/178493-overview
10. Biofeedback – C. Turkington – The Encyclopedia of the Brain and Brain Disorders, 2nd Edition, 2002, pag. 50
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Informații noi despre modul în care mintea ne influențează corpul
  • Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.