Visele

©

Autor:

Visele
Nu există persoane care nu au visat niciodată pe timpul somnului, ci doar persoane care nu își amintesc visele.

Visele sunt adesea în centrul discuțiilor de peste zi cu cei apropiați, fie prin prisma situațiilor neobișnuite sau chiar bizare pe care le creează, fie din încercarea de a le atribui o semnificație.
În jurul fenomenului viselor din timpul somnului  sunt țesute adevărate „sisteme” de simboluri, adesea ordonate alfabetic, care susțin că pot „traduce” activitatea imaginativă din timpul somnului.

Dincolo de „dicționarele de vise”, mai mult sau mai puțin empirice și fanteziste, visele sunt fenomene neurologice care fac obiectul a numeroase cercetări științifice.

Chiar dacă oamenii de știință nu s-au pus de acord până în prezent asupra răspunusului la întrebarea „de ce visăm?”, există descoperiri relevante în ce privește momentul în care se produc visele, pe parcursul nopții și activitatea cerebrală în acele momente.
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Când visăm?

După cum se cunoaște, somnul este împărțit în două mari etape: REM (rapid eye movement) și NREM (non-rapid eye movement).

Somnul debutează cu faza NREM, care cuprinde patru etape distincte: întâi se instalează un somn superficial, în care are loc relaxarea mușchilor corpului și încetinirea bătăilor inimii, după care persoana intră într-un somn adânc.
După încheierea unui ciclu NREM de 90-100 de minute, intervine un alt ciclu, însă în sens invers, adică se ajunge de la somn adânc, la somn ușor, superficial.

Când se ajunge la prima etapă NREM, survine somnul REM timp de aproximativ 10 minute și ciclul continuă, până la momentul trezirii.

Somnul REM ocupă aproximativ 20% din durata somnului unui adult, spre deosebire de nou-născuți, unde împărțirea este aproximativ egală între cele două faze. În această etapă au loc majoritatea viselor.

Activitatea cerebrală în timpul viselor

Înregistrarea activității cerebrale în timpul somnului REM a scos la iveală faptul că activarea diverselor zone din creier este similară celei din starea de trezie.

Componenta REM este marcată de mișcări rapide ale ochilor și inactivarea funcțiilor motorii ale corpului, pentru ca situațiile imaginate în somn să nu fie transferate în acțiuni concrete.
În această etapă a somnului, presiunea sângelui crește, la fel ca și pulsul și nivelul de adrenalină.

Când a fost descoperită componenta REM a somnului, în 1953, de către doi absolvenți de fiziologie la Universitatea din Chicago, s-a constat că participanții la studiu care areau treziți în timpul acestei faze a somnului raportau vise foarte detaliate și cel mai adesea, neobișnuite.
Prin comparație, cei treziți în faza NREM declarau foarte rar că au visat. Motivul? În faza NREM, activitatea cerevrală este scăzută.

Aceste descoperiri ale fazelor somnului au demonstrat activitatea cerebrală în timpul somnului și au pus bazele descoperirii și tratării a zeci de afecțiuni asociate somnului.

De ce visăm?

Visele reprezintă una din cele mai vechi teme de interes uman, încă din timpuri ancestrale. Societățile străvechi se lăsau ghidate de vise în viața de zi cu zi și chiar se lăsau influențați de acestea într-o anumită măsură, în viața socială și politică.
Există numeroase referințe chiar și în primele lucrări scrise cunoscute, în care se vorbea despre viziuni avute în timpul somnului ce îndemnau la diverse acțiuni și atitudini.

Subiectul i-a fascinat de-a lungul timpului și pe numeroși filosofi, care au integrat problematica visului în sistemele lor de valori și mai ales pe psihologi și alți oameni de știință.

Mulți dintre aceștia au mers până la a atribui viselor diverse semnificații ce depășesc sfera palpabilului și raționalului.

Există numeroase teorii ale viselor, care au încercat să explice ce anume stă la baza situațiilor imaginare pe care le experimentăm în timpul somnului.

Freud și visul ca refulare

Psihanalistul Sigmund Freud este unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni ai viselor, care a plasat visele în sfera subconștientului, ce recompune situații și experiențe din viața reală pentru a satisface anumite nevoi, necesități neîmplinite, frustrări sau fantezii.
Freud susținea că visele sunt, de fapt, îndepliniri în sfera oniricului, a unor fantezii și dorințe reprimate în viața reală. Acesta susținea că în timp ce conștiința domolește și inhibă instinctele naturale umane, în mare parte dominate de sexualitate și violență, subconștientul le scoate la lumină și le recombină, rezultând visele.

Celebra lucrare a lui Freud, „Interpretarea viselor”, în care se evidențiază aceste asocieri dintre lumea reală și cea a viselor constituie, în fapt și motivul pentru care simbolistica viselor este atât de populară și în prezent.


Alte teorii ale deceniilor trecute susțineau că visele ar reprezenta integrarea, în timpul somnului, a stimulilor exterior pe care îi resimțim. De exemplu, zgomotele din cameră sau o schimbare bruscă de temperatură.
Mai există și opinii care susțin ideea că visele au rolul de „ordona” experiențele prin care am trecut în ziua precedentă, în ideea a pregăti creierul pentru o nouă zi.

În prezent, nu se poate spune că s-au găsit răspunsuri satisfăcătoare la întrebarea „de ce visăm?”.
Cu toate acestea, există experimente care au arătat că visele pot avea un aport benefic în procesul de memorare și pot stimula creativitatea.
Explicația, în privința creativității, ar fi aceea că în timpul fazei REM a somnului, creierul operează cu asocieri și „țese” scenarii și situații imaginare ce pot înlesni, în starea de trezie, capacitatea oamenilor de a face corelații și de a identifica rezolvări la problemele cu care vin în contact.

Mai mult, se pare că în timp ce visăm, creierul nostru își oprește secreția anumitor substanțe chimice asociate stresului, fapt care permite asimilarea și retrăirea experiențelor de peste zi, într-un context relaxat. Acest fapt poate avea un efect de alinare asupra noastră, mai ales atunci când am trecut printr-o zi grea, cu situații dificile.

Aspectul „terapeutic” al viselor

Acțiunea „terapeutică” a viselor poate fi înțeleasă printr-un studiu coordonat de neurologul Matthew Walker, cercetător la Universitatea din California.
Acesta a selectat un grup de subiecți, cărora le-a arătat o serie de fotografii la un interval de 12 ore, notând reacțiile emoționale ale participanților și înregistrându-le activitatea cerebrală cu ajutorul unui RMN.

Fotografiile înfățișau diverse ipostaze, cu diverse tonalități emoționale, de la cele mai plăcute, la cele mai șocante. Un grup de subiecții vizualiza aceleași fotografii de două ori într-o zi: dimineața, după ce s-au trezit și seara, fără să fi dormit deloc în timpul zilei. Celălalt grup, le vedea imediat după o noapte de somn de calitate și în următoarea dimineață.
S-a constatat că grupul care vizualiza imaginile pentru a doua oară, după ce au dormit, a manifestat reacții emoționale mult mai „așezate”, decât cei care vizualizau imaginile fără să fi dormit deloc între vizualizări.

Înregistrările RMN au arătat cum în timpul somnului activitatea cerebrală se diminua în partea creierului responsabilă de procesarea emoțiilor și cum se activau porțiunile implicate în raționare.
În acest mod, se crede că reacțiile emoționale inițiale, după ce trec prin filtrul rațional, sunt mult diminuate.

Ipoteza viselor ca factor de „reglare” a emoțiilor este susținută și de cercetătoarea Rosalind D. Cartwright, care și-a dedicat o mare parte a vieții sale academice cercetării impactului tulburărilor de cogniție, motivație și emoționale asupra viselor.
Aceasta a descoperit, prin intermediul studiilor și experimentelor, un fapt interesant: proporția 20% REM – 80% NREM se modifică substanțial la pacienții diagnosticați cu depresie. În cazul acestora, faza REM a somnului survine după doar 45 de minute de la instalarea somnului, adică la jumătatea ciclului NREM. În acest mod, ultimele două faze NREM, în care are loc somnul profund, sunt mult diminuate sau chiar absente.
La acești subiecți, faza REM ajunge să dureze chiar de două ori mai mult decât în mod normal.

Astfel s-ar putea explica de ce este întotdeauna încurajat un somn bun, complet, care să permită sucesiunea fazelor NREM și REM: are efect calmant și „cicatrizant”!

Visele, încă un mister

Nu visăm sau nu ne amintim?

Multe persoane declară că nu își amintesc ce visează sau chiar că nu visează deloc. De fapt, toți oamenii visează, numai că adesea, nu reușim să ne amintim ceea ce am visat.
Motivele pot varia:

  • somnul nu a fost suficient de liniar, pentru a putea trece „corect” prin fazele NREM și REM
  • persoana în cauză s-a trezit în faza NREM a somnului
  • trezirea s-a produs brusc, generată de un stimul exterior (de exemplu: alarma telefonului) sau de o mișcare bruscă
  • au fost consumate alimente sau băuturi cu efect psihoactiv (alcool, cafea, ciocolată, ceai negru)
  • persoana se află sub un tratament medicamentos care influențează activitatea cerebrală

De asemenea, reamintirea viselor este mult influențată și de anumite procese chimice care se desfășoară la nivelul creierului: serotonina și noradrenalina, substanțe responsabile cu abilitatea creierului de a-și reaminti situații din trecut și de a gestiona probleme și îndeplini sarcini, lipsesc atunci când visăm.

Statistic, se pare că deși visăm în fiecare noapte, ne amintim doar două vise pe săptămână. Reamintirea viselor se poate produce chiar dimineața, după ce ne-am trezit, iar uneori, chiar în timpul zilei, în mod spontan.

Dacă doriți să vă îmbunătățiți capacitatea de a vă aminti ceea ce visați, oamenii de știință recomandă să vă concentrați asupra acestei dorințe înainte de a adormi și să țineți la îndemână un carnet sau un reportofon cu ajutorul cărora să vă notați sau înregistrați ceea ce vă amintiți.
De asemenea, pentru reamintirea viselor, ajută și o trezire cât mai naturală, treptată, fără să vă ridicați brusc sau să fiți trezit de un zgomot.

Să nu vă mirați dacă vă aminți mai ușor coșmarurile sau visele triste, șocante ori pline de viață și emoții pozitive: se pare că visele cu un conținut emoțional sunt mai ușor de ținut minte decât cele care privesc acțiuni obiective, punctuale.

Țineți cont totuși că nu este vorba despre o știință exactă, astfel că e destul de dificil să puteți controla frecvența și acuratețea cu care vă amintiți ceea ce visați.

Ce visăm?

Anumite studii atribuie aproximativ 30% din ceea ce visăm întâmplărilor obișnuite, legate de ceea ce ne preocupă pe moment: griji cotidiene, obiceiuri, hobby-uri, dorințe, subiecte pe care ne focalizăm în viața de zi cu zi.

O altă parte importantă din vise este „ocupată” de situațiile traumatizante din trecut, care sunt retrăite într-o formă sau alta, în vis. Ultima treime e populată de vise absurde, haotice, imposibile, bizare, care combină oameni, locuri și acțiuni incompatibile sau de neconceput.

Felul în care aceste „subiecte” își dispută ponderea , frecvența și ordinea, precum și motivele pentru care creierul nostru ajunge să creeze anumite scene la nivel mental în timpul somnului rămân necunoscute, însă, în orice caz, sunt departe de folcorul țesut în jurul viselor.

Alte curiozități despre vise

  • deși majoritatea dintre noi crede că visăm alb-negru, de fapt, mai toate visele sunt colorate. Se crede că persoanele mai creative în viața de zi cu zi, ori cele cu un dezvoltat simț al culorilor au tendința de a remarca mai ușor culoarea atunci când visează;
  • femeile își amintesc mai multe vise decât bărbații, pentru că acordă o mai mare importanță acestora;
  • coșmarurile apar mai des la persoanele mai sensibile, care se deschid mai mult în relațiile cu oamenii și mai rar la perasoane mai pragmatice, care abordează rațional situațiile cu care se confruntă;
  • oamenii petrec aproximativ șase ani din viață visând;
  • pe parcursul unei singure nopți putem avea până la șapte vise diferite;
  • s-a constatat că pe parcursul somnului REM, în care apar visele, atât femeile, cât și bărbații, experimentează o stare de stimulare sexuală, ca urmare a creștere a fluxului sanguin în zona genitală;
  • persoanele care încearcă să se lase de fumat au vise mai lungi și mai intense decât în mod obișnuit;
  • dacă o persoană sforăie, nu poate visa în acel interval de timp;

Data actualizare: 06-06-2014 | creare: 14-01-2014 | Vizite: 8417
Bibliografie
1 - Why do we dream?, link: http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=why-do-we-dream
3 - Why Do We Dream? Top Dream Theories, link:
http://psychology.about.com/od/statesofconsciousness/p/dream-theories.htm
3 - Why Do We Dream? To Ease Painful Memories, Study Hints, link:
http://news.nationalgeographic.com/news/2011/11/111129-sleep-dreaming-rem-brain-emotions-science-health/
4 - In Your Dreams, link:
http://www.sleepfoundation.org/article/hot-topics/your-dreams
6 - Dreams and Sleep, link: http://www.sleepfoundation.org/article/sleep-topics/dream-and-sleep
7 – International Association for the Study of Dreams. Dreams, http://www.asdreams.org/aboutdreams/
8 – General Information About Dreams, link: http://www.asdreams.org/aboutdreams/
9 - The Science of Sleep: Dreaming, Depression, and How REM Sleep Regulates Negative Emotions, link: http://www.brainpickings.org/index.php/2012/08/13/the-twenty-four-hour-mind-rosalind-cartwright/
10 – Dream in history, link: http://www.dreammoods.com/dreaminformation/history.htm
11 - The Mechanics of Dreaming, link: http://www.dreammoods.com/dreaminformation/dreamresearch2.htm
12 – Dreaming facts and tidbits, link: http://www.dreammoods.com/dreaminformation/dreamfacts.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.