Arahnoida craniana

Autor:

Impreuna cu pia mater sunt uneori mentionate ca leptomeninge. Arahnoida si pia mater sunt separate prin spatiul subarahnoidian si sunt compuse din celule care au aceeasi origine embriologica, din mezenchimul care inconjoara sistemul nervos in curs de dezvoltare. Celulele sunt aplatizate sau prismatice si fiecare au cate un nucleu oval, de obicei cu un singur nucleol proeminent.  
In mod conventional, se descriu 3 straturi ale arahnoidei. Stratul extern, la interfata dura-arahnoida, este format la randul sau din 5-6 straturi de celule alaturate prin numerosi desmozomi si jonctiuni stranse. In ansamblu, stratul formeaza o bariera care in mod normal previne scurgerea LCR prin arahnoida in spatiul subdural. Stratul mijlociu al arahnoidei este intim aplicat pe stratul extern si este constituit din celule poligonale alaturate prin desmozomi si jonctiuni gap, iar celulele stratului intern se intrepatrund cu fasciculele de colagen ce continua cu trabeculele care strabat spatiul subarahnoidian. [1]

Cisternele arahnoidei

Arahnoida se aseamana cu dura mater in ceea ce priveste faptul ca nu urmareste indeaproape conturul creierului si astfel, peste santuri, spatiul subarahnoidian devine mai larg, decat peste girusuri. Mai mult de atat, in anumite zone ale creierului, arahnoida deviaza larg de la pia mater, formand asa-numitele cisterne subarahnoidiene, ce contin, de asemenea, LCR. Doar cisternele majore vor fi descrise in cele urmeaza.
Cisterna magna este, dupa cum sugereaza si numele, cea mai mare dintre cisternele subarahnoidiene si este formata intre aspectul caudal al cerebelului si fata dorsala a bulbului rahidian, cand arahnoida se intinde peste aceste structuri, decat sa urmeze conturul lor. Cisterna magna comunica cu ventriculul IV prin foramenul (medial) Magendie, prin care LCR format de plexurile coroide ale ventriculilor creierului patrunde in spatiul subarahnoidian.
Cisterna pontina este mult mai mica decat precedenta, localizata la nivelul fetei ventrale a puntii si comunica cu spatiul subarahnoidian al maduvei spinarii. Cisterna pontina este strabatuta de artera bazilara.
Cisterna interpedunculara este localizata intre pedunculii cerebrali drept si stang si primeste LCR prin cele doua orificii (laterale) Luschka, din ventriculul IV. Cisterna interpedunculara se continua cu cisterna chiasmatica si, frecvent, cele doua sunt considerate o singura cisterna, cisterna bazala, desi chiasma optica este intercalata intre ele. Cisterna interpedunculara este traversata de arterele cerebrale posterioara si medie, precum si de cercul arterial cerebral, in timp ce artera cerebrala anterioara traverseaza cisterna chiasmatica.
Cisterna superioara (cisterna venei cerebrale mari) este localizata in vecinatatea aspectului superior al cerebelului, coliculilor cvadrigemeni si corpului pineal. Dupa cum numele sau alternativ indica, cisterna superioara este traversata de vena cerebrala mare.

Granulatiile arahnoide

Cunoscute si ca vilii arahnoidei, sunt mici evaginatii, vizibile cu ochiul liber ale arahnoidei, care protruzioneaza in lumenul sinusurilor durale. Densitatea cea mai mare de granulatii arahnoide se intalneste in lacunele venoase, care dreneaza sangele amestecat cu LCR in sinusul sagital superior. Miezul unei granulatii arahnoide, compus din trabecule arahnoide, se continua in spatiul subarahnoidian si este inconjurat de stratul epiteloid al arahnoidei. De asemenea, in lacuna venoasa, evaginatiile arahnoidei sunt captusite de unele elemente celulare si colagenoase ale durei mater, care la randul sau sunt inconjurate de endoteliul vaselor sanguine. LCR din spatiul subarahnoidian patrunde in miezul granulatiei si de acolo, probabil prin osmoza, trece prin stratul epiteloid si endoteliu, ajungand in torentul sanguin. Prin urmare, granulatiile arahnoide functioneaza in transportul LCR, fabricat in plexurile coroide ale ventriculilor creierului, in sistemul vascular. [2]


Data actualizare: 12-08-2013 | creare: 12-08-2013 | Vizite: 9200
Bibliografie
1. Meninges - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008, pag. 751
2. Meninges and Cerebrospinal Fluid [Chapter 7] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 84
3. Meningele [Capitolul 8] - A. Nechita, O. Maftei, C. L. Musat, M. Debita, V. Ardeleanu, O. A. Cibu - Anatomia functionala a sistemului nervos central, 2007, pag. 391
4. Brain Herniation - G. Petermann, J. G. Smirniotopoulos - Department of Radiology and Radiological Sciences, Uniformed Services University of the Health Sciences, link: http://rad.usuhs.mil/rad/herniation/
5. Meningitis - Centers for Disease Control and Prevention, link: http://www.cdc.gov/meningitis/index.html
6. Extradural hemorrhage - MedlinePlus, National Institutes of Health, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001412.htm
7. Meningioamele craniene - D.C. Jianu, S. Deme, P. Maxim, S. Kory Calomfirescu, A. Zolog, H. Ples, F. Birsasteanu, S.N. Jianu, N. Ilin - Asociatia Medicala Romana, link: http://www.medica.ro/reviste_med/download/neurologie/2006.2/Neuro_Nr-2_2006_Art-05.pdf
8. Meningitis - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Meningitis
9. Sinus pericranii - J. Jones, Y. Weerakkody - Radiopaedia.org, member of UBM Medica network, link: http://radiopaedia.org/articles/sinus-pericranii
10. Subdural Hematoma - R.J. Meagher - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/1137207-overview
11. Spinal Epidural Abscess - J. S. Huff - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/1165840-overview

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.