Dura mater spinala

Autor:

In unele regiuni ale craniului, dura mater poate fi diferentiata usor de endost, insa la baza craniului, in jurul foramenului magnum, cele doua straturi fuzioneaza si adera la structurile osoase. Distal de gaura occipitala mare, in coloana vertebrala, dura se distinge in mod evident de tesuturile care captusesc canalul vertebral, separandu-se de acestea prin spatiul epidural. Dura mater spinala constituie un tub, al carui extremitate superioara se ataseaza la muchia gaurii occipitale mari si la fetele posterioare ale corpurilor vertebrelor C2, 3, precum si prin benzi fibroase la ligamentul longitudinal posterior, dar mai ales inspre capatul caudal al canalului vertebral. Tubul dural se ingusteaza la marginea inferioara a vertebrei S2. Captuseste filum terminale al maduvei spinarii si se imbina cu periostul coccisului.

 

Spatiul epidural se interpune intre dura mater spinala si tesuturile care captusesc canalul vertebral. Este inchis superior de fuziunea durei spinale cu muchia foramenului magnum si inferior de ligamentul sacrococcigian posterior, care de altfel inchide hiatusul sacral. Contine tesut conjunctiv, grasime, un plex venos, ramuri arteriale mici, limfatice si benzi fibroase fine, sub forma ligamentelor meningovertebrale, mai bine reprezentate in partile anterioara si laterale. De asemenea, a fost descris o banda similara mediana, la nivelul articulatiilor atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana, intinsa din partea posterioara a durei mater la ligamentul nucal. Plexul venos epidural se compune din lanturi, aranjate longitudinal, de vase, conectate prin „inele” venoase circumdurale. Vasele aflate in partea anterioara primesc venele bazivertebrale.

Forma spatiului nu este uniforma la nivelul fiecarui segment spinal, cu toate ca modelul segmentar se repeta metameric. In regiunea lombara, dura mater este aplicata anterior pe peretele canalului vertebral si fixata prin tesut conjunctiv, intr-o maniera ce permite deplasarea sacului dural in timpul miscarilor. Tesutul adipos sta posterior, in recesurile dintre ligamentul flavum si dura. Tesutul conjunctiv se extinde pe o scurta distanta prin gaurile intervertebrale, in lungul tecilor nervilor spinali. [1]

Abcesul epidural spinal

Este mai frecvent decat cel intracranian, unele statistici indicand si un raport de 9:1, intre cele doua. Importanta unui astfel de abces rezulta din efectele nedorite, pe care le poate implica, comprimarea maduvei spinarii si compromiterea fluxului sanguin. Netratata, o infectie supurativa expansiva in spatiul epidural va cauza semne de perturbare senzoriala, disfunctie motorie si, in cele din urma, paralizie si exitus. Interventia precoce in cursul evolutiei afectiunii imbunatateste fara indoiala rezultatul. Frecvent, diagnosticul este pus tarziu, fiind insa cunoscut faptul ca in unele cazuri prezentarea initiala a bolii nu releva patologia in cauza, iar pacientul acuza doar dureri de spate nespecifice. Se estimeaza ca pana la jumatate din cazuri pacientii sunt diagnosticati gresit sau intarziat. Uneori, simptomele radiculare pot duce, in primul rand, la reclamarea unei dureri in piept sau abdominale, ce simuleaza infarctul miocardic sau abdomenul acut. Studii recente indica o oarecare predominanta a sexului masculin, iar varsta medie depaseste 50 ani, insa trebuie mentionat faptul ca abcesul epidural spinal poate aparea la orice varsta. [11]


Data actualizare: 16-12-2013 | creare: 12-08-2013 | Vizite: 6078
Bibliografie
1. Meninges - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008, pag. 751
2. Meninges and Cerebrospinal Fluid [Chapter 7] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 84
3. Meningele [Capitolul 8] - A. Nechita, O. Maftei, C. L. Musat, M. Debita, V. Ardeleanu, O. A. Cibu - Anatomia functionala a sistemului nervos central, 2007, pag. 391
4. Brain Herniation - G. Petermann, J. G. Smirniotopoulos - Department of Radiology and Radiological Sciences, Uniformed Services University of the Health Sciences, link: http://rad.usuhs.mil/rad/herniation/
5. Meningitis - Centers for Disease Control and Prevention, link: http://www.cdc.gov/meningitis/index.html
6. Extradural hemorrhage - MedlinePlus, National Institutes of Health, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001412.htm
7. Meningioamele craniene - D.C. Jianu, S. Deme, P. Maxim, S. Kory Calomfirescu, A. Zolog, H. Ples, F. Birsasteanu, S.N. Jianu, N. Ilin - Asociatia Medicala Romana, link: http://www.medica.ro/reviste_med/download/neurologie/2006.2/Neuro_Nr-2_2006_Art-05.pdf
8. Meningitis - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Meningitis
9. Sinus pericranii - J. Jones, Y. Weerakkody - Radiopaedia.org, member of UBM Medica network, link: http://radiopaedia.org/articles/sinus-pericranii
10. Subdural Hematoma - R.J. Meagher - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/1137207-overview
11. Spinal Epidural Abscess - J. S. Huff - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/1165840-overview

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.