Eferentele cerebelului

Autor:

Fibrele eferente iau nastere din doua surse:
1. Celulele Purkinje, ce constituie terminalul de integrare din cortexul cerebral.
2. Celulele nucleilor cerebelosi. Acesti nuclei gazduiesc neuronii ai caror axoni formeaza principala componenta eferenta a cerebelului.

 

Fibrele eferente din celulele Purkinje

Axonii celulelor Purkinje localizati cortexul vestibulocerebelului trec de nucleii cerebelosi, ies din cerebel si se termina in nucleii vestibulari, acestia fiind singura tinta extracerebeloasa. Totusi, majoritatea axonilor celulelor Purkinje se termina local, la nivelul nucleilor cerebelosi,  acestia fiind principala lor tinta. Axonii celulelor Purkinje intotdeauna formeaza sinapse inhibitorii. De asemenea, este important de mentionat ca axonii celulelor Purkinje, cu originea in cortexul cerebelos suprajacent nucleilor cerebelosi se proiecteaza in nucleul cerebelos corespunzator. Toate celulele Purkinje care se proiecteaza in nucleii cerebelosi trimit colaterale catre celulele Golgi, catre alte celule Purkinje, dar si catre celulele cu cosulet sau stelate ale cortexlui cerebelos.

 

Eferente din lobul floculonodular si nucleii vestibulari

Axonii celulelor Purkinje care iau nastere in cortexul lobului floculonodular constitie o mica proiectie extracerebeloasa cand acestia parasesc cerebelul prin corpul juxtarestiform pentru a se termina in nucleii vestibulari. Tracturile vestibulospinale au originea in nucleii vestibulari si se termina in acei motoneuroni ai maduvei spinarii care controleaza postura si echilibrul.  
De retinut ca lobul floculonodular se proiecteaza in principal in nucleii vestibulari, care sunt localizati in afara cerebelului, si doar cateva fibre ale celulelor Purkinje de la nivelul acestuia ajung in nucleul fastigial.
Pe baza proiectiilor cerebelului in nucleii vestibulari si deoarece atat nucleii cerebelosi, cat si nucleii vestibulari primesc aferente excitatorii de la nucleul olivar inferior, suplimentar fata de aferentele inhibitorii de la celulele Purkinje, nucleii vestibulari sunt considerati a fi analogii anatomici ai nucleilor cerebelosi, ambii impartind doua surse comune de fibre aferente.

 

Eferente din zona vermala si nucleul fastigial

Axonii celulelor Purkinje care iau nastere in cortexul vermisului se proiecteaza in nucleul fastigial ipsilateral. Nucleul fastigial emite fibre care ies din cerebel prin pedunculul cerebelos inferior si se termina bilateral in nucleul vestibular lateral si, contralateral, in formatiunea reticulata a trunchiului cerebral.  
Nucleii vestibulari dau nastere tractului vestibulospinal, iar nucleii reticulati, tractului reticulospinal. Impreuna aceste tracturi formeaza sistemul descendent medial, care se termina in maduva spinarii si care are o functie importanta in mentinerea posturii, echilibrului si tonusul muscular al muschilor extensori.  
Nucleul fastigial da nastere unui mic numar de fibre care trec prin pedunculii cerebelosi superiori si ascensioneaza bilateral catre nucleul lateral ventral al talamusului, care la randul sau se proiecteaza pe cortexul premotor si motor primar. Neuronii ariilor motorie primara si premotorie ai caror axoni formeaza tractul corticospinal anterior controleaza activitatea motorie a musculaturii axiale si proximale a membrelor.

 

Eferente din zona paravermala si nucleii interpusi

Axonii celulelor Purkinje, cu originea in cortexul zonei paravermale, se proiecteaza in nucleii interpusi, care sunt asociati cu executia si modificarea miscarilor. La randul lor, acesti nuclei se proiecteaza prin pedunculul cerebelos superior pe componenta magnocelulara a nucleului rosu contralateral. Nucleul rosu da nastere tractului rubrospinal, care se termina contralateral in maduva spinarii si functioneaza in reglarea activitatii motorii, controland tonusul muscular al flexorilor ipsilaterali.
Nucleii interpusi trimit unele fibre, prin pedunculul cerebelos superior, catre nucleul lateral ventral al talamusului, care se proiecteaza la randul sau pe cortexul motor primar si premotor. O parte din aceste fibre eferente constituie tractul corticospinal lateral. Acesta impreuna cu tractul rubrospinal formeaza sistemul descendent lateral, implicat in controlul activitatii motorii a musculaturii distale de la nivelul membrelor, in special a mainilor.

 

Eferente din zona hemisferica si nucleul dintat

Axonii celulelor Purkinje care iau nastere din cortexul zonei hemisferice se proiecteaza in nucleul dintat, asociat cu planificarea miscarilor. Fibrele cu originea in nucleul dintat formeaza calea dentorubrotalamica. Aceste fibre parasesc cerebelul prin pedunculul cerebelos superior, se incruciseaza cu cele de pe partea opusa si se termina facand sinapsa in componenta parvocelulara a nucleului rosu si, majoritatea, in nucleul lateral ventral al talamusului. Aceasta proiectie in nucleul lateral ventral al talamusului este principala proiectie eferenta a cerebelului.
Componenta parvocelulara a nucleului rosu emite fibre care se alatura tractului tegmental central si se termina in nucleul olivar inferior.  
Nucleul latero-ventral al talamusului da nastere fibrelor care ascensioneaza si se termina ipsilateral in cortexul motor primar si premotor, de unde se formeaza tractul corticospinal lateral. Prin influenta sa asupra acestui tract, cerebelul joaca un rol important in faza de planificare, initierea, sincronizarea si acuratetea miscarilor discrete, in special in contractiile reciproce ale muschilor agonisti si antagonisti ai membrelor (mai ales de la nivelul mainii). [2]


Data actualizare: 12-08-2013 | creare: 12-08-2013 | Vizite: 3841
Bibliografie
1. Cerebellum [Chapter 20] - Susan Standring [Editor-in-Chief] - Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 40th Edition, 2008
2. Cerebellum [Chapter 13] - M. Patestas, L. P. Gartner - A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 219
3. Cerebelul [Capitolul 5] - A. Nechita, O. Maftei, C. L. Musat, M. Debita, V. Ardeleanu, O. A. Cibu - Anatomia functionala a sistemului nervos central, 2007, pag. 237
4. Cerebellum - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Cerebellum
5. The Cerebellum - H. K. Walker - National Center for Biotechnology Information, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK392/
6. Arteries to the Brain and Meninges - Q. Hao - Medscape Reference - Drugs, Diseases & Procedures, link: http://emedicine.medscape.com/article/1922921-overview#a1
7. Dysarthria - Mayo Clinic staff - Mayo Clinic Health Information, link: http://www.mayoclinic.com/health/dysarthria/DS01175
8. Malformations of the Cerebellum - C. Haberland - Clinical Neuropathology: Text and Color Atlas, 2007, pag. 285

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.