Plexul coroid

Plexul coroid este structura de la nivelul ventriculilor creierului unde lichidul cefalorahidian (LCR) este produs. LCR este reciclat de patru ori pe zi, cu scopul de a indeparta reziduuri metabolice sau toxine si astfel, plexul coroid sintetizeaza aproximativ 500 mL LCR pe zi. [1]

Anatomie

Se disting 4 plexuri coroide la nivelul creierului, cate unul corespunzator fiecarui ventricul. Fiecare plex coroid consta din celule epiteliale cuboidale ce inconjoara un miez de capilare si tesut conjunctiv lax. Stratul epitelial al plexurilor coroide se continua cu stratul celulelor ependimale care captuseste ventriculii, insa spre deosebire de acesta din urma, stratul epitelial prezinta jonctiuni stranse intre celule, la nivelul fetelor acestora care privesc spre interiorul ventriculului. Aceste jonctiuni stranse au rolul de a impiedica trecerea majoritatii substantelor din sange in LCR si astfel plexul coroid functioneaza ca o bariera sange-LCR. LCR este format in urma filtrarii sangelui prin celulele epiteliale. La nivelul acestora, ionii de sodiu, clor si bicarbonat sunt transportati activ in ventriculi, iar apa ii urmeaza conform gradientului osmotic creat.

Pe langa productia de LCR, plexurile coroide indeparteaza reziduurile metabolice, substantele straine si neurotransmitatorii in exces din LCR. In acest fel, plexurile coroide participa la mentinerea mediului extracelular necesar functionarii optime a creierului. [1][4]

Pia mater vasculara din plafonul ventriculilor III si IV si din peretele medial al ventriculului lateral, din lungul liniei fisurii coroide, este intim aplicata pe ependimul ventriculilor, fara alt tesut nervos interpus intre acestea. Se formeaza astfel panza coroidiana, care constituie plexurile coroide, bogat vascularizate, ce secreta LCR in ventriculii lateral, al treilea si al patrulea.

In ventriculul lateral, plexul coroid se intinde anterior pana la nivelul foramenului interventricular, prin care se continua peste ventriculul al treilea cu plexul ventriculului lateral de partea opusa. Din foramenul interventricular, plexul trece posterior, vine in contact cu talamusul, inconjoara aspecul posterior al acestuia, patrunde in cornul inferior al ventriculului si ajunge la hipocamp. Vazuta de deasupra, panza coroidiana are forma triunghiulara cu un varf rotunjit intre orificiile interventriculare. Daca panza coroidiana este indepartata se distinge o fisura transversa intre splenium si jonctiunea plafonului ventriculului cu tectumul.

Plexul coroid al ventriculului al treilea corespunde panzei coroidiene, ce reprezinta plafonul subtire al acestui ventricul, in timpul perioadei fetale. Pe sectiune coronala a emisferelor cerebrale, plexul coroid al ventriculului al treilea poate fi observat in continuarea plexului coroid al ventriculilor laterali.

Plexul coroid al ventriculului al patrulea este asemanator in structura cu plexurile coroide de la nivelul ventriculilor laterali si al treilea. Tavanul partii inferioare a ventriculului al patrulea se dezvolta in forma unei foite subtiri, ce consta din pia mater, aplicata direct pe ependimul de la acest nivel. Aceasta foita subtire, panza coroidiana a ventriculului al patrulea, se afla intre cerebel si partea inferioara a plafonului ventriculului. Plexul coroid al ventriculului al patrulea are forma literei „T”, cu brat orizontal si unul vertical, insa poate varia mult de la un singur brat vertical pana la un „T” alungit, care se extinde prin orificiile Luschka in unghiul cerebelopontin. Bratul vertical (longitudinal) este dublu, flancheaza linia mediana si este aderent la tavanul ventriculului. Bratele fuzioneaza la nivelul marginii superioare a aperturii mediane (foramenul Magendie) si se prelungesc deseori pe aspecul ventral al vermisului cerebelului. Bratele orizontale ale plexului se proiecteaza in recesurile laterale ale ventriculului. Manunchiuri mici de plex trec prin orificiile laterale Luschka si emerg, acoperite de ependim, in spatiul subarahnoidian de la nivelul unghiului cerebelopontin.

Vascularizatia plexului coroid de la nivelul ventriculilor laterali si al treilea este asigurata, de obicei, de un singur vas din ramul coroidal anterior al arterei carotide interne si de numeroase ramuri coroidiene din artera cerebrala posterioara. Din capilare sangele se scurge prin plexuri venoase in vena coroidiana. Vascularizatia plexului coroid de la nivelul ventriculului al patrulea este asigurata de arterele cerebeloase inferioare. [2]

Patologie

Chisturile de plex coroid sunt de natura benigna si deseori tranzitorii, aparute prin plierea neuroepiteliului in perioada intrauterina. Se semnaleaza o incidenta cuprinsa intre 0,2-3,5% din sarcini. Aceste chisturi se prezinta sub forma unor spatii in plexul coroid ce contin LCR si resturi de material celular. Diametrul acestora variaza de la cativa milimetri pana la 1-2 cm, situatii in care se pot complica cu hidrocefalie obstructiva. Tipic, chisturile sunt descoperite in timpul celui de-al doilea trimestru si dispar la inceputul celui de-al treilea trimestru, iar de cele mai multe ori nu sunt corelate cu dezvoltarea anormala a sistemului nervos central, insa trebuie tinuta seama de prezenta acestora, deoarece au fost semnalte in aproape 50% din cazurile de trisomia 18, in sindromul Klinefelter si sindromul Aicardi. [3]

Papilomul de plex coroid este o tumora benigna intracraniana, ce duce la exagerarea productiei de LCR si, ca atare, cresterea presiunii intracraniene si hidrocefalie. Este rar intalnita, de altfel, tumorile de plex coroid fiind identificate in 0,4-0,6% din totalul neoplasmelor intracraniene. Pe scara varstei, incidenta maxima se contureaza in jurul varstei de 5 ani, copii confruntandu-se cu cresterea presiunii intracraniene in 91% din cazuri, dar si cu simptome precum varsaturi, cefalee, deficit vizual homonim. Fiind de natura benigna, sunt de obicei rezolvate chirurgical, iar progresia spre malignitate a fost in rare cazuri raportata. [1]