Trunchiul cerebral

©

Autor:

Structura externă a trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe segmente şi anume:
- Bulbul;
- Puntea;
- Mezencefalul alcătuit din pedunculii cerebrali şi coliculii cvadrigemeni.

Este delimitat astfel:
- inferior se continuă cu măduva spinării la nivelul planului ce trece prin marginea superioară a arcului posterior al atlasului şi mijlocul arcului anterior al atlasului;
- superior se continuă cu diencefalul.
Encefalul - sectiune mediana

Encefalul - sectiune mediana


Prezintă 4 feţe reprezentate de:
- O faţă anterioară;
- O faţă posterioară;
- Două feţe laterale.

a. Faţa anterioară

este alcătuită din 3 componente:
- etajul bulbar;
- etajul pontin;
- etajul mezencefalic.

Etajul bulbar este delimitat astfel:
- Superior - de şanţul bulbopontin la nivelul căruia se găseşte originea aparentă a nervului VI sau abducens;
- Inferior - de un plan inferior dus la nivelul decusaţiei piramidale.
Pe linia mediană a etajului bulbar se găseşte şanţul median anterior bulbar ce se termină: superior la nivelul foramenului caecum, iar inferior la nivelul decusaţiei piramidale.
Lateral, de o parte şi de alta a şanţului median anterior bulbar se găsesc şanţurile colaterale anterioare bulbare la nivelul cărora ȋşi are originea aparentă nervul XII (hipoglos).

Etajul pontin este delimitat ȋn porţiunea superioară de şanţul pontopeduncular (pontomezencefalic), iar ȋn porţiunea inferioară de şanţul bulbopontin.
Pe linia mediană se identifică şanţul bazilar prin care trece artera bazilară. De o parte şi de alta a acestui şanţ se găsesc piramidele pontine, iar la limita dintre faţa anterioară şi cea laterală se poate identifica originea aparentă a nervului trigemen sau V cu cele două radăcini: una mare, senzitvă şi una mică, motorie.

Etajul mezencefalic este alcătuit din faţa anterioară a celor doi pedunculi cerebrali. Aceştia delimitează ȋmpreună cu corpii mamilari ai hipotalamusului fosa interpedunculară.
La nivelul feţei mediale a pedunculilor cerebrali ȋşi are originea aparentă nervul III sau oculomotor.

b. Faţa posterioară

a trunchiului cerebral este alcătuită din 3 etaje şi anume:
- Un etaj bulbar;
- Un etaj pontin;
- Un etaj mezencefalic.

Etajul bulbar prezintă două segmente:
- Un segment extraventricular;
- Un segment intraventricular.

Segmentul extraventricular prezintă:
- Pe linia mediană se poate identifica şanţul median posterior bulbar;
- De o parte şi de alta a acestuia se găsesc şanţurile colaterale posterioare bulbare, la nivelul cărora se găseşte originea aparentă a nervului IX sau glosofaringian, X sau vag şi XI sau accesor;
- Ȋntre şanţul median posterior şi şanţurile colaterale se delimitează cordoanele posterioare bulbare ce sunt ȋmpărţite de şanţul intermediar bulbar ȋn: fasciculul gracilis (Goll) situat medial şi fasciculul cuneat (Burdach) situat lateral.
Superior de fasciculul gracilis se găseşte tuberculul gracilis-ȋn profunzimea lui se identifică nucleul gracilis.
Superior de fasciculul cuneat se găseşte tuberculul cuneat-ȋn profunzimea lui se identifică nucleul cuneatus.
- Cele două cordoane posterioare bulbare se ȋndepărtează unul de celălalt ȋn porţiunea superioară;
- Fasciculul gracilis se continuă cu corpul restiform;
- La nivelul unghiului lateral al ventriculului IV cei doi corpi restiformi formează pedunculul cerebelos inferior ce face legătura dintre bulb şi cerebel.

Segmentul intraventricular este alcătuit din triunghiul bulbar al planşeului ventriculului IV şi prezintă:
- La nivelul liniei mediane se găseşte şanţul nenumit;
- De o parte şi de cealaltă a şanţului nenumit se găsesc trei trigoane: trigonul hipoglosului (situat medial), trigonul vagului (central) şi aria vestibulară (situată lateral);
- Superior de trigonul vagului se poate identifica foseta inferioară.

Etajul pontin este alcătuit din triunghiul pontin al planşeului ventriculului IV cerebral şi este delimitat prin intermediul celor doi pedunculi cerebeloşi superiori.

Se pot identifica:
- Coliculii faciali sau eminenţa teres de la nivelul cărora pleacă eminenţa medială sau funiculul teres;
- Tuberculul acustic localizat la nivelul bazei ariei vestibulare;
- Superior de tuberculul acustic se găseşte foseta superioară, iar superior de aceasta, locus coeruleus.

Etajul mezencefalic este alcătuit din coliculii cvadrigemeni superiori şi inferiori ce sunt legaţi de corpii geniculaţi. Ȋntre coliculii cvadrigemeni se găseşte şanţul cruciform. Ȋn porţiunea superioară a acestui şanţ este localizată glanda epifiză, iar ȋn porţiunea inferioară, vălul medular superior. De o parte şi de alta a vălului medular superior se găseşte originea aparentă a nervului trohlear sau nervul IV.

c. Faţa laterală

a trunchiului cerebral prezintă tot trei etaje: bulbar, pontin şi mezencefalic.

Etajul bulbar este dispus ȋntre cele două şanţuri colaterale bulbare:
1. Superior se poate identifica oliva bulbară la nivelul căreia se identifică nucleul olivar.
Superior de oliva bulbară se află şanţul supraolivar, unde îşi are originea aparentă nervul facial sau nervul VII.
Posterior de foseta supraolivară este foseta retroolivară unde ȋşi are originea aparentă nervul vestibulo-cohlear sau nervul VIII.
2. Inferior se observă proeminenţa dată de nucleul senzitiv al trigemenului ce poartă denumirea de tuberculul trigeminal.

Etajul pontin este continuat de pedunculul cerebelos mijlociu.

Etajul mezencefalic este alcătuit din pedunculul cerebral (faţa laterală a acestuia).
Nervii cranieni

Nervii cranieni


Structura internă a trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral este alcătuit atât din substanţă cenuşie cât şi din substanţă albă.

Substanţa albă a trunchiului cereberal

este reprezentată de:

1. Fibrele cerebeloase sunt dispuse sub forma celor trei perechi de pedunculi cerebeloşi.
- Pedunculii cerebeloşi inferiori primesc aferenţe prin intermediul tracturilor: spinocerebelos posterior, arcuatocerebelos, vestibulocerebelos, cuneocerebelos, olivocerebelos, paraolivocerebelos, trigeminocerebelos, iar eferenţe se realizează prin intemediul fibrelor cerebeloolivare, cerebelovestibulare, cerebeloreticulare.
- Pedunculii cerebeloşi mijlocii sunt alcătuiţi din fibre pontocerebeloase.
- Pedunculii cerebeloşi superiori primesc aferenţe prin intermediul tracturilor: spinocerebelos anterior, ceruleocerebelos, rubrocerebelos, iar eferenţele sunt realizate prin intermediul fibrelos cerbelotalamice şi fibrelor cerebelorubrice.

2. Căile ascendente cu origine medulară sunt reprezentate de:
- Căile spinobulbare - primul neuron este ȋn ganglionul spinal, al doilea neuron este ȋn nucleii bulbari (gracilis, cuneat, cuneat accesor), al treilea neuron este ȋn nucleul ventral posterolateral de nivelul talamusului, iar al patrulea neuron este localizat la nivel cortical ȋn ariile somestezice I şi II.
Rol: transmiterea sensibilităţii tactile fine, diferenţiale, kinestezice conştiente.
- Căile spinotalamice sunt ȋn număr de două: calea paleospinotalamică şi calea neospinotalamică.
Pentru calea paleospinotalamică primul neuron este la nivelul ganglionului spinal, al doilea neuron este la nivelul cornului posterior al măduvei, iar al treilea neuron este la nivelul nucleilor intralaminari şi posterior faţă de talamus.
Pentru calea neospinotalamică primul neuron este la nivelul ganglionului spinal, al doilea neuron este la nivelul cornului posterior al măduvei, al treilea neuron este la nivelul nucleilor intralaminari, posterior şi posterolateral faţă de talamus, iar al patrulea neuron este la nivel cortical, ȋn aria somestezică I.
- Căile spinocerebeloase sunt reprezentate de fasciculul spinocerebelos posterior şi fasciculul spinocerebelos anterior.
Fasciculul spinocerebelos anterior are primul neuron la niveul ganglionului spinal, al doilea neuron la nivelul cornului posterior al măduvei, iar al treilea neuron la nivelul paleocerebelului.

3. Fibrele descendente sunt reprezentate de:
- Fasciculul rubrospinal;
- Fasciculul tectospinal;
- Fasciculul vestibulospinal;
- Fasciculul reticulospinal;
- Fasciculul interstiţiospinal;
- Fasciculul fastigiospinal;
- Fasciculul olivospinal.

Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral
este alcătuită atât din substanţă cenuşie cât şi din substanţă albă. Este situată central la nivelul trunchiului cerebral, pe toată lungimea lui având multiple funcţii:
- Centrii de integrare asigurând: presiunea sanguină, contracţia cordului, respiraţia, centrii vomei, a micţiunii şi a funcţiilor sexuale;
- Centrii reticulari activatori;
- Centrii de modulare a ȋntregului sistem central ce susţin atenţia şi ciclul somn-veghe;
- Centrii motori ce coordonează atât tonusul muscular cât şi postura;
- Centrii ce coordonează mişcările globilor oculari.

Aferenţele formaţiunii reticulate sunt reprezentate de căile senzitive, motorii şi viscerale.
Eferenţele formaţiunii reticulate sunt spre măduvă, dar şi spre diencefal.

Substanţa cenuşie

este dispusă sub formă de nuclei, ce sunt separaţi prin intermediul substanţei albe ce este dispusă perinuclear.

Dacă ducem un plan longitudinal la nivelul trunchiului cerebral, acesta poate fi ȋmpărţit ȋn mai multe regiuni:
- O bază sau piciorul trunchiului cerebral, localizată ȋn apropierea feţei anterioare ȋn alcătuirea căreia intră preponderent substanţă albă, nucleii find ȋn număr restrâns;
- Calota trunchiului cerebral sau tegmenul, ce este alcătuită din nuclei şi substanţă albă;
- Sistemul cavitar reprezentat de apeductul lui Sylvius, ventriculul IV şi canalul central medular;
- Acoperişul, ce este alcătuit din: cele două văluri medulare superior, respectiv inferior şi
coliculii cvadrigemeni.

La nivelul trunchiului cerebral nucleii se pot ȋmpărţi astfel:
- Nuclei segementari;
- Nuclei intersegmentari;
- Nuclei suprasegmentari.

A. Nucleii segmentari sunt reprezentaţi de nucleii de origine ai fibrelor motorii şi nucleii terminali ai fibrelor senzitive ale nervilor cranieni.

La nivelul trunchiului cerebral se descriu mai multe coloane şi anume:

1. Coloana motorie somatică ce este reprezentată de:
- Pentru bulb
: nucleul motor principal şi nucleii accesori ai hipoglosului;
- Pentru punte: nucleul motor al nervului abducens;
- La nivelul mezencefalului: nucleul motor al nervului oculomotor şi nucleul motor al nervului trohlear.

2. Coloana motorie branhială ce este reprezentată de:
- La nivelul bulbului: superior, nucleul faringian (originea reală a fibrelor motorii ale nervilor IX şi X) şi inferior, nucleul laringian (origina reală a fibrelor motorii ale rădăcinii bulbare a nervului XI) .
- La nivelul punţii: nucleul motor al facialului şi nucleul motor al trigemenului.

3. Coloana senzitivă somatică cuprinde nucleii situaţi ȋntre punte şi bulb:
- Nucleii acustici sau cohleari ce sunt localizaţi ȋn profunzimea tuberculului acustic şi se ȋmpart ȋn unul anterior şi unul posterior;
- Nucleii vestibulari ce sunt localizaţi ȋn profunzimea ariei vestibulare şi sunt ȋn număr de 4: superior sau Bechterev, inferior sau Roller, medial sau Scwalbe şi lateral sau Deiters.

4. Coloana senzitivă branhială ce este alcătuită din doi nuclei: nucleul fasciculului solitar şi nucleul senzitiv al trigemenului.
Nucleul senzitiv al trigemenului prezintă trei segmente: bulbar sau nucleul tractului spinal (gelatinos a lui Rolando), pontin sau nucleul principal al trigemenului (semilunar) şi mezencefalic sau nucleul mezencefalic al trigemenului.

5. Coloana motorie viscerală este alcătuită din:
- La nivelul bulbului: nucleul dorsal al vagului şi nucleul salivator inferior;
- La nivelul punţii: nucleul salivator superior şi nucleul lacrimonazal;
- La nivelul mezencefalului: nucleul oculomotor accesor (Edinger-Westphal sau ciliar) .

6. Coloana senzitivă viscerală este alcătuită din nucleul ambiguu.

B. Nucleii intersegmentari pot fi clasificaţi astfel:
- Nuclei bulbari;
- Nuclei pontini;
- Nuclei mezencefalici;
- Nuclei ai formaţiunii reticulate a trunchiului cerebral.

Nucleii bulbari sunt reprezentaţi de:
- Nucleul gracilis sau Goll;
- Nucleul cuneat sau Burdach;
- Nucleul cuneat accesor sau von Monakow;
- Nucleul olivar inferior;
- Nucleii olivari accesorii;
- Nucleii arcuaţi.

Nucleii pontini sunt reprezentaţi de:
- Nucleii pontini;
- Complexul olivar superior;
- Nucleul trapezoid;
- Nucleul lemnisculului lateral.

Nucleii mezencefalici sunt reprezentaţi de:
- Nucleul roşu;
- Substanţa neagră;
- Nucleii oculomotori accesori: nucleul interstiţial a lul Cajal, nucleul interstiţial rostral, nucleii comisurii posterioare, nucleul lui Darkschewitsch;
- Aria pretecală alcătuită din: nucleul tractului optic, nucleul sublentiform, nucleul olivar pretecal, nucleul ariei pretecale, nucleul pretecal principal;
- Nucleul interpeduncular a lui Gudden;
- Aria tegmentală ventrală.

Nucleii formaţiunii reticulate sunt reprezentaţi de:
- Dorsal;
- Lateral;
- Central;
- Medular.

Nucleul lacrimonazal este localizat superior de nucleul salivator inferior şi are neuroni preganglionari parasmipatici. Aceştia merg pe nervul intermediar a lui Wrisberg, apoi pe nervul pietros şi pe nervul canalului pterigoid, după care ajung la nivelul ganglionului pterigopalatin, unde vor face sinapsă cu neuronii postganglionari. Axonii neuronilor postganglionari merg astfel:
- O mică parte pe nervul maxilar, nervul zigomatic, nervul zigomaticotemporal, până la glanda lacrimală;
- O altă parte pe nervii nazali posterior, superiori, nervii palatini, nervul faringian până la nivelul mucoasei nazale, palatine şi faringiene.

Nucleul salivator inferior este localizat la nivelul bulbului şi este delimitat ȋn porţiunea inferioară de nucleul dorsal al vagului şi ȋn porţiunea superioară de nucleul salivator superior. Este alcătuit din neuroni preganglionari parasimpatici ai căror axoni merg pe traiectul nervului glosofaringian (nervul IX), apoi pe traiectul nervului timpanic, al nervului pietros mic, până la nivelul ganglionului otic. De aici fac sinapsă cu neuronii postganglionari a căror axoni merg spre:
- Nervul auriculotemporal şi de la acesta spre glanda parotidă;
- Nervul bucal şi de la acesta spre glandele salivare mici vestibulare.

Nucleul salivator superior este localizat la nivelul punţii, posterior şi lateral faţă de nucleul motor al nervului facial şi este alcătuit din neuroni preganglionari parasimpatici a căror axoni merg pe traiectul nervului intermediar a lui Wrisberg, străbat ganglionul geniculat, ȋşi continuă traseul pe nervul facial, după care merg pe nervul coarda timpanului şi pe nervul lingual până ajung la nivelul ganglionului submandibular. La acest nivel realizează sinapsa cu neuronii postganglionari a căror axoni merg către glandele salivare submandibulară şi sublinguală.

Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt alcătuiţi la exterior dintr-un strat de substaţă albă ce poartă denumirea de stratul zonal, iar sub acest strat se găseşte un strat de substanţă cenuşie ce poartă denumirea de nucleul cenuşiu al coliculului inferior.

Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului geniculat medial;
- Lemnisculul lateral;
- Tractului spinotecal;
- Scoarţei cerebrale.

Eferenţele sunt către:
- Corpul geniculat medial;
- Scoarţa cerebrală;
- Scoarţa cerebeloasă;
- Motoneuronii bulbari şi medulari.

Coliculii cvadrigemeni superiori prezintă mai multe straturi:
- Un strat de substanţă albă ce poartă denumirea de strat zonal;
- Un strat superficial de substanţă cenuşie ce poartă denumirea de cinereum;
- Un strat alb superficial reprezentat de opticum;
- Stratum griseum mediale;
- Stratum album mediale;
- Stratum griseum profundum;
- Stratum album profundum.

Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului geniculat lateral;
- Tractului spinotecal;
- Scoarţei cerebrale.

Eferenţele merg către:
- Nucleul pupilar;
- Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral;
- Cerebel;
- Motoneuronii bulbari şi medulari.

Nucleul roşu şi substanţa neagră sunt nuclei intersegementari de la nivelul mezencefalului.
Nucleul roşu prezintă două porţiuni şi anume: paleorubrum ce este localizat ȋn porţiunea inferioară, ȋn alcătuirea sa intrând neuroni mari şi neorubrum ce este localizat ȋn porţiunea superioară ȋn alcătuirea sa intrând neuroni mici.

Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului striat;
- Cerebelului;
- Scoarţei cerebrale;
- Substanţei negre;
- Coliculilor cvadrigemeni;
- Nucleilor formaţiunii reticulate.

Eferenţele merg către:
- Măduva spinării;
- Formaţiunea reticulată.

Substanţa neagră este localizată tot la nivelul mezencefalului şi este alcătuită tot din două părţi: pars compacta şi pars reticulata.

Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului striat;
- Căilor auditive;
- Căilor optice;
- Scoarţei cerebrale;
- Lemniscului medial.

Eferenţele merg către:
- Nucleii motori ai nervului III;
- Nucleii motori ai nervului IV;
- Nucleii motori ai nervului V;
- Formaţiunea reticulată;
- Neuronii motori medulari;
- Nucleul roşu;
- Corpul striat.

Complexul olivar inferior este un nucleu intersegmentar bulbar ce este alcătuit din trei componente:
- Nucleul olivar inferior principal;
- Nucleul olivar accesor medial;
- Nucleul olivar accesor lateral.

Aferenţele sunt de la nivelul:
- Fasciculului cortico-olivar;
- Fasciculelor spino-olivare;
- Fasciculului rubro-olivar;
- Nucleului vestibular inferior;
- Diencefalului;
- Fasciculului rubro-olivar.

Eferenţele merg către:
- Fasciculul olivocerebelos;
- Fasciculul olivospinal.

Vascularizaţia trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral este vascularizat prin intermediul a trei grupuri arteriale:
- Arterele paramediene
ce pătrund la nivelul acestuia, lateral de linia mediană anterioară;
- Arterele circumferenţiale lungi ce pătrund la nivelul trunchiului prin regiunea postero-laterală;
- Arterele circumferenţiale scurte, ram din arterele circumferenţiale lungi, ce pătrund la nivelul trunchiului cerebral prin regiunea anterolaterală.

La nivelul mezencefalului aceste artere provin din:
- Artera cerebrală posterioară;
- Artera cerebrală superioară;
- Artera bazilară.

La nivelul punţii aceste artere provin din:
- Artera bazilară;
- Artera cerebelară superioară;
- Artera cerebelară anteroinferioară.

La nivelul bulbului aceste artere provin din:
- Artera bazilară;
- Arterele vertebrale;
- Arterele spinale anterioară şi posterioară;
- Artera cerebelară postero-inferioară.

Data actualizare: 07-06-2013 | creare: 26-11-2012 | Vizite: 93517
Bibliografie
1. Abordarea pacientului cu afecţiuni neurologice, Principii de medicină internă, Harrsion, Ediţia a XIV-a, pag.2507-2513;
2. Sindroame neurologice majore, Semiologie neurologică, Gheorghe Pendefunda, Felicia Ştefanache, Liviu Pendefunda, Editura Contact internaţional, Iaşi, 1992, pag.148- 215;
3. Explorări paraclinice în neurologie, Semiologie neurologică, Gheorghe Pendefunda, Felicia Ştefanache, Liviu Pendefunda, Editura Contact internaţional, Iaşi, 1992, pag.218-269;
4. Examenul şi semiologia tulburărilor de limbaj, Semiologie neurologică, Gheorghe Pendefunda, Felicia Ştefanache, Liviu Pendefunda, Editura Contact internaţional, Iaşi, 1992, pag. 134- 146;
5. Neuroimagistica ȋn bolile neurologice, Principii de medicină internă, Harrsion, Ediţia a XIV-a, pag.2519-2525;
6. Emisferele cerebrale- configuraţie externă, Emisferele cerebrale-sisteme informaţionale, Ion Petrovanu, Mircea Zamfir, Editura Intact, Bucureşti, 1999, pag. 2-9;
7. Scoarţa cerebrală, Emisferele cerebrale-sisteme informaţionale, Ion Petrovanu, Mircea Zamfir, Editura Intact, Bucureşti, 1999, pag.12-46;
8. Substanţa albă a emisferului cerebral, Emisferele cerebrale-sisteme informaţionale, Ion Petrovanu, Mircea Zamfir, Editura Intact, Bucureşti, 1999, pag. 74-84;
9. Vascularizaţia encefalului, Emisferele cerebrale-sisteme informaţionale, Ion Petrovanu, Mircea Zamfir, Editura Intact, Bucureşti, 1999, pag. 326-371;
10. Central Nervous System and Senses, Color atlas of Physiology, 5th edition, Agamemnon Despopoulos, Stefan Silbernagl, Thieme Publishing, pag. 310-372;
11. Examenul neurologic, Semiologie medicală, Volumul I, George Ioan Pandele, Editura Ars Longa, Bucureşti, 2007, pag.132-133;
12. Examenul mersului şi staticii, Semiologie medicală, Volumul I, George Ioan Pandele, Editura Ars Longa, Bucureşti, 2007, pag.133-134;
13. Sindromul meningean, Semiologie medicală, Volumul I, George Ioan Pandele, Editura Ars Longa, Bucureşti, 2007, pag. 141-142;
14. Central nervous system, Color Atlas of Neurology, Reinhard Rohkamm, pag. 24-30;
15. Blood vesels, Color Atlas of Neurology, Reinhard Rohkamm, pag.10-22.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.