Nervul radial

©

Autor:

Nervul radial este cel mai voluminos ram al plexului brahial. Se formeaza din fasciculul posterior si coboara posterior de portiunea a treia a arterei axilare si de partea superioara a arterei brahiale, anterior de subscapular si tendoanele muschilor mare dorsal si mare rotund. Impreuna cu artera brahiala profunda se orienteaza catre posterior si trece printr-un spatiu triunghiular sub marginea inferioara a rotundului mare, printre capul lung al tricepsului si humerus. La acest nivel, inerveaza capul lung al tricepsului si da nastere nervului brahial cutanat posterior care se distribuie pielii de pe fata posterioara a bratului. In loja posterioara a bratului descrie un traiect oblic, situandu-se posterior de fibrele superioare ale capului medial al tricepsului ce separa nervul de os, in portiunea initiala a santului spiral. Aici, da un ram muscular pentru capul lateral al tricepsului si un ram ce strabate capul medial si se distribuie anconeului. Ajungand lateral de humerus, perforeaza septul intermuscular lateral si patrunde in loja anterioara. Coboara intre brahial si brahioradial si apoi intre brahial si lungul extensor radial al carpului. Anterior de epicondilul lateral se divide intr-un ram terminal superficial si nervul interosos posterior. La acest nivel da ramuri pentru articulatia cotului.

 

Ramurile musculare

Se organizeaza in trei grupuri – medial, posterior si lateral.  
Ramurile musculare mediale se desprind din nervul radial in traiectul acestuia aproape de partea mediala a bratului. Acestea inerveaza capul medial si capul lung al tricepsului; ramul pentru capul medial este lung, se prezinta sub forma unui filament subtire, se plaseaza foarte aproape de nervul ulnar si mai este denumit nerv colateral ulnar.
Un ram muscular posterior, mai voluminos, se desprinde din nervul radial, in traiectul acestuia prin santul de pe humerus. Se divide pentru a inerva capetele medial si lateral ale tricepsului si anconeul. Ramul muscular pentru anconeu este lung si coboara prin capul medial al tricepsului. Este acompaniat de ramul colateral mijlociu al arterei brahiale profunde, trece posterior de articulatia cotului si se termina in anconeu.
Ramurile musculare laterale iau nastere anterior de septul intermuscular lateral si se distribuie partii laterale a brahialului, brahioradialului si lungului externsor radial al carpului.

Exista unele variatii in ceea ce priveste locul de unde ramurile musculare de la nivelul cotului se desprind din trunchiul principal al nervului. De exemplu, ramuri pentru supinator si scurt extensor radial al carpuluise se pot desprinde din trunchiul principal al nervului radial sau din portiunea proximala a nervului interosos posterior, dar aproape invariabil deasupra arcadei lui Frohse (marginea proximala libera, aponevrotica, a partii superficiale a supinatorului).

 

Ramurile cutanate

Sunt reprezentate de nervii brahiali cutananti posterior si lateral inferior si nervul antebrahial cutanat posterior.
Nervul brahial cutanat lateral inferior perforeaza capul lateral al tricepsului distal de tuberozitatea deltoidiana, la nivelul cotului trece aproape de vena cefalica si inerveaza pielea partii laterale a jumatatii inferioare a bratului.
Nervul brahial cutanat posterior ia nastere din nervul radial inca din regiunea axilara, incruciseaza posterior nervul intercostobrahial, cu care stabileste conexiuni si inerveaza pielea fetei posterioare a bratului pana la nivelul olecranului.  
Nervul antebrahial cutanat posterior se desprinde din nervul radial odata cu nervul brahial cutanat lateral inferior. Strabate, de asemenea, capul lateral al tricepsului, dupa care descinde initial pe partea laterala a bratului, apoi in loja posterioara a antebratului pana la nivelul carpului. Inerveaza pielea in traiectul sau si stabileste conexiuni in portiunea terminala cu ramuri dorsale din nervul antebrahial cutanat lateral.

 

Leziunile nervului radial la nivelul bratului

Leziunile nervului radial la originea sa, din fasciculul posterior, in axila, pot fi cauzate spre exemplu de utilizarea carjelor. Tricepsul este interesat doar cand leziunile apar la acest nivel si deseori neafectat in cele mai frecvente leziuni ale nervului radial de la nivelul bratului (fracturi de humerus), la trecerea acestuia prin santul radial. Compresiunea nervului pe humerus are loc daca bratul este sprijinit pe o margine ascutita, precum spatarul scaunului, sub forma unei “paralizii de sambata noaptea”. Atat fractura humerusului cu afectarea nervului radial, cat si compresiunea nervului sunt urmate de deficienta brahioradialului si pierderea reflexului tendonului muschiului brahioradial. De asemenea, apar deficiente ale extensorilor carpului si degetelor, extensorului lung al policelui si ale abductorului lung al policelui, iar ocazional apar perturbari senzoriale sau parestezii in distributia nervului radial superficial. 

Sindromul persoanelor cu carja

Se manifesta cand nervul radial sau o parte din plexul brahial, care contine diferiti nervi ce asigura inervatia senzitiva si motorie a membrului superior, sunt supusi unei presiuni constante, prin utilizarea carjelor. Aceasta poate duce la paralizia muschilor inervati de nervul comprimat. In general, carjele care nu sunt ajustate corespunzator inaltimii pot determina ca nervul radial sa fie in mod constant comprimat pe humerus si implicit, orice muschi care este inervat de nervul radial sa devina partial sau complet paralizat. Spre exemplu, degetele, mana sau articulatia pumnului se vor gasi intr-o pozitie cronic flectata, deoarece muschii extensori sunt paralizati. Aceasta conditie se poate imbunatati rapid prin intermediul kinetoterapiei.

Sindromul de tunel radial

Este o neuropatie de incarcerare a nervului radial in apropierea cotului, unde patru structuri pot cauza compresiunea nervului. Acestea sunt benzile fibroase care pot lega nervul radial de articulatia radiohumerala; marginea mediala tendinoasa ascutita a scurtului extensor radial al carpului; vasele, care se desprind din artera recurenta radiala si se indreapta catre brahioradial si lungul extensor radial al carpului, pentru a-i aproviziona cu sange nutritiv; arcada lui Frohse.  
De obicei, singurul simptom este durerea la nivelul extensorilor, imediat distal de articulatia cotului. Nu exista perturbare senzoriala sau pierdere motorie, dar frecvent se semnaleaza sensibilitate pe traiectul nervului radial peste capul radiusului. Durerea este exacerbata cand cotul se afla in extensie si mana in pronatie si flexie pasiva. De asemenea, hiperextensia mediusului cand cotul se afla in extensie totala poate accentua durerea. Aceste manevere mentin strans structurile anatomice intre ele, cauzand compresiunea.

 

Ramul terminal superficial

Coboara anterolateral de la epicondilul lateral in cele 2/3 proximale ale antebratului, initial aflandu-se pe supinator, lateral de artera radiala si posterior de brahioradial. In 1/3 mijlocie a antebratului este in continuare acoperit de brahioradial, mai aproape de flancul lateral al arterei radiale, trecand succesiv anterior de rotundul pronator, capul radial al flexorului superficial al degetelor si flexorul lung al policelui. De obicei, se distanteaza de artera la aproximativ 7 cm de carp, trecand profund de tendonul brahioradialului. Pe masura ce coboara, pe partea laterala a radiusului, perforeaza fascia profunda si se divide in cinci, uneori patru, nervi digitali dorsali. De regula, comunica pe fata dorsala a mainii cu nervii antebrahiali cutanati lateral si posterior.

Leziunile ramului terminal superficial al nervului radial

Cand nervul traverseaza partea laterala a radiusului, este superficial si relativ neprotejat, fiind astfel usor comprimat, la acest nivel, de bratari stranse, curele de ceas sau catuse.
Incarcerarea ramului terminal superficial poate avea loc cand nervul iese de sub marginea tendonului brahioradialului la aproximativ 6 cm proximal de procesul stiloid al radiusului; probabil afectat de efectul de foarfece dintre tendoanele brahioradialului si scurtului extensor radial al carpului. Frecvent se asociaza cu o trauma precedenta din aceasta regiune. Simptomele caracteristice sunt durerea si parestezia la nivelul aspectului radial al dorsului carpului si al mainii.


Nervii digitali dorsali

Primul inerveaza pielea de pe partea radiala a policelui si cea adiacenta de pe eminenta tenara, comunicand in acelasi timp cu ramuri din nervul antebrahial cutanat lateral. Al doilea nerv digital dorsal inerveaza partea mediala a policelui; al treilea, partea laterala a indexului; al patrulea, partile adiacente dintre index si medius; al cincilea comunica cu un ram din nervul ulnar, mai exact din ramura posterioara a acestuia, si se distribuie partilor adiacente dintre medius si inelar. Cand al cincilea nerv lipseste, este inlocuit de ramul dorsal al nervului ulnar. Nervii digitali ai policelui ajung pana la radacina unghiei, cei ai indexului pana in portiunea mijlocie a falangei mijlocii, iar cei ai mediusului si partii laterale a inelarului nu trec de articulatia interfalangiana proximala. In rest, pielea de pe fetele dorsale ale degetelor este inervata de ramurile digitale palmare ale nervilor median si ulnar. Ocazional, ramul terminal superficial al nervului radial poate inerva dorsul mainii in totalitate.

 

Nervul interosos posterior

Este ramul terminal profund al nervului radial. Ajunge in loja posterioara a antebratului trecand in jurul aspectului lateral al radiusului printre cele doua capete ale muschiului supinator. Inerveaza scurtul extensor radial al carpului si supinator inainte de a patrunde in acesta din urma. Ramul pentru scurtul extensor radial al carpului poate lua nastere si din portiunea incipienta a ramului terminal superficial al nervului radial. Odata ajuns posterior, nervul interosos posterior emite trei ramuri scurte pentru extensorul degetelor, extensorul degetului mic si extensorul ulnar al carpului si doua ramuri lungi, unul medial pentru extensorul lung al policelui si extensorul indexului si unul lateral care inerveaza lungul abductor al policelui si scurtul extensor al policelui. Initial, nervul se gaseste intre cele doua planuri ale musculaturii lojii posterioare a antebratului, iar de la nivelul marginii distale a scurtului extensor al policelui trece profund de lungul extensor al policelui si, sub forma unui filament subtire, descinde pe membrana interosoasa catre fata dorsala a carpului. La acest nivel prezinta un pseudoganglion din care pleaca filete nervoase pentru ligamentele carpiene si articulatiile radio-ulnara distala, cateva intercarpiene si intermetacarpiene. De asemenea, filete nervoase ajung si la articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale.  
Portiunea distala a nervului interosos posterior se afla intr-o teaca fasciala pe aspectul profund, radial al celui de-al patrulea compartiment al retinaculului extensorilor, pe fata dorsala a articulatiei pumnului, localizat la acest nivel profund de extensorul degetelor si extensorul indexului. Aceasta portiune a nervului constituie o sursa pentru efectuarea unor grefe de nervi, neidentificandu-se la acest nivel vreun deficit perceptibil clinic.

Paralizia nervului interosos posterior

Printre cauze se mentioneaza atat trauma si edemele inflamatorii, cat si comprimarea nervului in aceleasi locuri anatomice care cauzeaza sindromul de tunel radial. Durerea are aceleasi caracteristici cu cea din sindromul de tunel radial, dar este ulterior insotita de paralizie. Cand este complet instalata, paralizia se manifesta prin incapacitatea efectuarii extensiei degetelor din articulatiile metacarpofalangiene si deficiente in extensia si abductia policelui. De asemenea, exista deficienta si deviatie radiala in extensia articulatiei pumnului, datorita faptului ca extensorul ulnar al carpului este de obicei afectat, in timp ce extensorii radiali ai articulatiei pumnului si brahioradialul nu sunt interesati (deoarece inervatia lor este asigurata de nervi care se desprind proximal de originea nervului interosos posterior). Nu exista perturbare senzoriala, deoarece nervul radial superficial se formeaza superior de acest nivel.


Data actualizare: 30-07-2013 | creare: 30-07-2013 | Vizite: 15263
Bibliografie
1. Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice - Susan Standring [Editor-in-Chief] - 40th Edition, 2008
2. Integrative Components of the Nervous System - M. Patestas, L. P. Gartner, A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 135
3. Nervii capului si gatului - V. Ranga - Anatomia omului, Capul si gatul, vol. 5, 2002, pag. 95
4. Patologia nervilor - R. Horia - Tratat de neurologie, [sub reactia] C. Arseni, partea II, 1981, pag. 1189
5. Foot drop - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Foot_drop
6. Morton's neuroma - Wikipedia, The Free Enciclopedya, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Morton's_neuroma
7. Komar syndrome - Dr Ethan TAUB - Orphanet, The portal for rare diseases and orphan drugs, link: http://www.orpha.net/consor/cgi-bin/OC_Exp.php?lng=en&Expert=51890
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.