Semne şi simptome oculare

Semnele şi simptomele caracteristice globului ocular sunt reprezentate de:
- tulburări senzoriale;
- tulburări senzitive;
- anomalii la nivelul globului ocular sau anexelor acestuia.

Tulburările senzoriale:

- scăderea acuităţii vizuale. Cauzele ce determină scăderea acuităţii vizuale sunt:
• anomalii de refracţie precum: miopia, hipermetropia, astigmatismul;
• leziuni neuro-retiniene la nivelul diverselor segmente de la nivelul retinei, nervului optic şi căilor optice;
• modificări ale transparenţei corneei, umorii apoase, cristalinului sau corpului vitros.
În funcţie de modul de instalare a scăderii acuităţii vizuale, aceasta poate fi bruscă apărând în special în patologii de natură iritativă a polului anterior al globului ocular (conjunctivită, uveită anterioară, atac acut de glaucom, traumatism) sau poate fi determinată de patologii localizate la nivelul nervului optic (nevrite optice, neuropatii), dar şi în cadrul unor obstrucţii ale circulaţiei la nivelul nervului optic sau retinei, hemoragii la nivelul vitrosului sau dezlipire de retină. Când scăderea acuităţii vizuale este progresivă, aceasta poate fi determinată de vicii de refracţie, cataractă, retinopatie hipertensivă, retinopatie diabetică, glaucom. Se poate întâlni şi o scădere tranzitorie a acuităţii vizuale ce însoţeşte atacurile migrenoase, glaucomul subacut sau diferite afecţiuni vasculare precum stenoza carotidiană.

- diplopia. Se defineşte prin vederea dublă a obiectelor. Aceasta poate fi unilaterală sau bilaterală. Când este unilaterală, are de obicei drept cauză cicatricea corneeană, cristalinul ectopic, iar când este bilaterală este determinată de patologii precum miastenia gravis, strabismul paralitic, diferite miopatii.

- miodezopsiile reprezintă percepţia în câmpul vizual de „muşte zburătoare”. Apar consecutiv miopiei forte, uveitelor sau hemoragiilor de la nivelul vitrosului.

- halourile colorate sunt percepute ca cercuri colorate în jurul surselor de lumină şi apar în glaucomul acut, edemul cornean.

- acromatopsia ce reprezintă absenţa vederii colorate.

- fotofobia ce este definită ca o senzaţie neplacută la lumină puternică.

- scotomul ce este reprezentat de prezenţa de umbre în câmpul vizual. Acesta apare în special în dezlipirile de retină, în patologia vasculară retiniană, în patologii ale căilor optice.

- hemeralopia ce este definită ca fiind incapacitatea de adaptare la lumina crepusculară sau la întuneric.

- fotopsiile ce sunt reprezentate de prezenţa în câmpul vizual de sclipiri, fulgere, steluţe şi apar atât în patologii precum dezlipirea de retină cât şi în timpul migrenelor.

- metamorfopsiile reprezintă vederea deformată a obiectelor

- discromatopsia ce este definită ca tulburări de percepţie a vederii colorate

Tulburările senzitive

Principalele tulburări senzitive din patologia globului ocular sunt:
- senzaţia de disconfort;
- senzaţia de corp străin;
- durerea;
- senzaţia de uscăciune;
- pruritul (mâncărimea).

Anomalii ale globului ocular sau anexelor acestuia

Sunt reprezentate de:
- congestia oculară sau ochiul roşu, existând 5 cauze principale ce determină apariţia ochiului roşu:
• conjunctivita;
• uveita anterioară;
• keratita;
• traumatismele;
• atacul acut de glaucom;
- poziţii anormale ale globului ocular:
• exoftalmie (deplasarea către înainte a globului ocular);
• enoftalmie (deplasarea către înapoi a globului ocular);
• strabismul (devierea spre interior sau spre exterior a globilor oculari);
• modificări ale dimensiunilor globilor oculari: microftalmie, buftalmie ce apare în glaucomul congenital precoce;
• modificări a poziţiei pleoapelor: ectropion (răsfrângerea spre exterior a marginii libere a pleoapei inferioare), entropion (răsfrângerea spre interior a marginii libere a pleoapei inferioare), ptoză palpebrală (căderea pleoapei).
- anomalii la nivelul irisului:
• absenţa acestuia (aniridie), heterocromie (fiecare iris are culoare diferită)
- modificări pupilare în ceea ce priveşte culoarea (leucocorie – pupila albă), mărimea şi forma.