Motilitatea gastrica

Autor:

Musculatura neteda a stomacului impreuna cu mecanismele reglatoare neuro-endocrine, demarate si influentate in permanenta de volumul si compozitia chimica a masei alimentare ingerate, asigura functia motorie a stomacului, al carei rezultat constituie amestecul alimentelor cu sucul gastric, formarea chimului gastric si evacuarea acestuia in duoden.
Bolul alimentar pe masura ce patrunde in stomac determina cresterea relativa a presiunii intraluminale, desfasurandu-se procesul de distensie gastrica. Astfel, stomacul se acomodeaza la continut, pe care il stocheaza temporar, repartizandu-l in mod egal intre peretii sai. Aceasta relaxare adaptativa a peretelui gastric pune in evidenta functiunea peristolica sau tonicitatea stomacului. Fibrele circulare si longitudinale sunt responsabile cu efectuarea miscarilor peristolice, caracteristice portiunii fundico-corporeale.
Portiunea orizontala, antro-pilorica se manifesta similar unei pompe, reprezentand sediul activitatii contractile, viguroase in special postalimentar. Contractia si relaxarea succesiva a fibrele circulare de la acest nivel constau in realizarea miscarilor peristaltice care au ca rezultat demontarea fizica si impregnarea alimentelor cu sucul gastric. Astfel, se formeaza chimul gastric, evacuat fractionat in duoden prin intermediul undelor peristaltice. Evacuarea gastrica se desfasoara in masura in care este permisa digestia si absorbtia optima a nutrimentelor la acest nivel, reprezentand in acelasi timp rezultatul activitatii miscarilor peristaltice corelate cu rezistenta sfincterului piloric. Concomitent cu amplificarea pompei antropilorice, a carei activitate este controlata de factori gastrici, de efect stimulator sau inhibitor, precum si de factori duodenali care se manifesta retropulsiv, reflex si umoral, exercitand efecte suplimentare stimulatoare sau inhibitoare, tonusul regiunii fundico-corporeale se mareste si faciliteaza deplasarea alimentelor catre zona antrala, colaborand astfel la evacuarea gastrica. Cand undele peristaltice se propaga suficient de puternic favorizand deschiderea pilorului, fragmente din chimul gastric sunt impinse catre duoden, urmand ca reinchiderea pilorului sa survina imediat. Fluidiatatea chimului precum si predispozitia caracteristica intestinului subtire la receptivitatea chimului sunt factori ce pot influenta evacuarea gastrica. Prin intermediul unui reflex enterogastric sau prin descarcarea enterogastronului, intestinul subtire poate inhiba peristaltismul regiunii antro-pilorice si astfel sa tergiverseze evacuarea.

La baza motricitatii gastrice se afla activitatea miogena, coordonata si adaptata in permanenta necesitatilor prin sisteme reglatoare neurovegetative si endocrine.
Reglarea nervoasa este indeplinita de factorii intrinseci si extrinseci. Inervatia intrinseca, controlata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice, este constituita din neuronii si fibrele amielinice intramurale organizate sub forma plexurilor vegetativ-nervoase submucos Meissner cu functie senzitiva si mienteric Auerbach cu functie predominant motorie. Rolul acestora consta in declansarea reflexelor locale si segmentare care intervin in reglarea si adaptarea corespunzatoare secretiei si motricitatii gastrice, in raport cu calitatea fizico-chimica a alimentelor ajunse la acest nivel. Inervatia extrinseca este pusa in evidenta in special de fibrele parasimpatice din nervul vag si intr-o mai mica masura de fibrele simpatice care ajung sa faca sinapsa cu neuroni ai plexurilor intramurale, coordonandu-le activitatea. Motricitatea este inhibata de simpatic, in timp ce parasimpaticul o stimuleaza.
Reglarea umorala prin intermediul hormonilor conlucreaza alaturi de factorii neurovegetativi la desfasurarea motilitatii gastrice. In general, numai motilina stimuleaza evacuarea gastrica, spre deosebire de ceilalti ce actioneaza la acest nivel care o inhiba. Astfel, gastrina stimuleaza contractiile si diminueaza tonusul regiunii fundice, secretina relaxeaza motilitatea antrala si contracta pilorul, iar colecistokinina, similar gastrinei, relaxeaza stomacul proximal si sporeste contractiile la nivelul pilorului.

Tulburarile motilitatii gastrice sunt corelate cu tonusul musculaturii gastrice, demonstrandu-se prin hipertoniile, hipotoniile sau chiar atoniile la acest nivel, dezvoltate in diverse afectiuni. In dereglarile functiei motorii, in anumite afectiuni, poate fi implicat si procesul de evacuare gastrica, prin accelerarea sau intarzierea desfasurarii acestuia la parametri normali. Emeza sau varsatura este, de asemenea, considerata o tulburare a motricitatii gastrice provocata de diversi factori de cauzalitate interni sau externi, avand ca rezultat expulzarea continutului gastric prin esofag, faringe si cavitatea orala.

Data actualizare: 09-02-2013 | creare: 12-09-2012 | Vizite: 10269
Bibliografie
1. Etapa gastrica a digestiei - I.T. Exarcu - Fiziologia si fiziopatologia digestiei, 1982, pag. 127
2. Stomacul - B. Gheorghescu - Gastroenterologie clinica, 1982, pag. 44
3. Stomacul - V. Papilian - Anatomia omului, vol. 2, editia 6, pag. 75
4. Stomacul si duodenul - M. Grigorescu, O. Pascu - Tratat de gastroenterologie clinica, vol. 1, 1996, pag. 247
5. Diseases: Stomach and Duodenum - Digestive Disease Center, Medical University of South Carolina, link: http://www.ddc.musc.edu/public/symptomsDiseases/diseases/stomach.cfm
6. Stomach disease - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Stomach_disease
7. Stomach Disorders - MedlinePlus, National Institutes of Health, link: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/stomachdisorders.html
Alte articole din aceeași secțiune:

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.