Nervul peronier comun

Autor:

Deriva din diviziunile posterioare ale plexului sacrat (cu exceptia S3) si este aproximativ jumatate in dimensiuni comparativ cu nervul tibial. La nivelul gambei, reprezinta nervul compartimentelor anterior si lateral. Coboara oblic in lungul partii laterale a fosei poplitee catre capul fibulei, intre tendonul bicepsului femural, de care este legat prin fascie, si capul lateral al gastrocnemianului. Nervul trece apoi in compartimenul anterolateral al gambei printr-un orificiu stramt al fasciei ce acopera tibialul posterior. Inconjoara colul fibulei, aflandu-se in contact cu osul si profund de muschiul peronier lung. Se divide ulterior in nervi peronieri superficial si profund. Inainte de bifurcatie, da ramuri pentru articulatiile genunchiului si tibioperoniera superioara si ramuri cutanate. Teritoriul cutanat de distributie al nervului peronier comun si al ramurilor sale terminale include fetele anterioara si laterala a gambei si cea mai mare parte a fetei dorsale a piciorului.

 

Ramurile articulare
Da trei ramuri articulare. Doua insotesc arterele geniculare laterale superioara si inferioara si pot lua nastere dintr-un trunchi comun. Al treilea ram, nervul articular recurent, ia nastere aproape de terminarea nervului peronier comun. Are un traiect ascendent alaturi de artera tibiala recurenta anterioara prin tibialul anterior si inerveaza partea anterolaterala a capsulei articulatiei genunchiului si articulatia tibiofibulara proximala.


Ramuri cutanate
Cele doua ramuri cutanate, deseori dintr-un trunchi comun, sunt nervii comunicant sural si sural lateral. Nervul sural lateral (nervul cutanant lateral al gambei) inerveaza pielea de pe fetele anterioara, posterioara si laterala a portiunii proximale a gambei. Nervul comunicant sural se desprinde aproape de capul fibulei si incruciseaza capul lateral al gastrocnemianului pentru a se alatura nervului sural. Uneori, descrie un traiect descendent, separat, pana aproape de calcai.

Leziunile nervului peronier comun

Nervul peronier comun este relativ neprotejat in traiectul sau pe aspectul lateral al colului fibulei si astfel este usor comprimat la acest nivel, spre exemplu de catre un aparat gipsat. De asemenea, nervul poate fi comprimat intre insertiile peronierului lung pe capul si respectiv diafiza fibulei. Leziuni de tractiune pot insoti dislocari ale compartimentului lateral al genunchiului si au probabilitatea mai mare sa apara daca insertiile distale ale bicepsului femural si ale ligamentelor ce ajung pe capul fibulei sunt detasate prin accident, posibil alaturi de o mica parte a capului fibulei, nervul fiind lezat datorita faptului ca este mentinut in contact intim cu tendonul bicipital printr-o fascie densa. Pacientii cu astel de leziuni prezinta un “picior in picatura” si nu acuza durere. Examinarea releva deficienta dorsiflexiei gleznei si a actiunii extensorului lung al halucelui, precum si dificultati in mentinerea eversiei piciorului. Inversia si flexia plantara sunt normale, iar reflexul gleznei este pastrat. Deoarece nervul peronier comun se divide la nivelul colului fibulei in nervi peronieri superficial si profund, lezarea nervului la acest nivel poate deteriora fie trunchiul nervos principal fie ramurile sale.  
“Piciorul in picatura” este o anomalie de mers, care se datoreaza deteriorarii nervului peronier comun sau paraliziei muschilor din compartimentul anterior al gambei. In timpul mersului, persoanele afectate isi taraie piciorul pe sol sau isi indoaie genunchii pentru a ridica piciorul mai sus decat de obicei (pas saltat) pentru a evita mersul cu piciorul taras. Se caracterizeaza prin inabilitatea sau dificultatea aducerii piciorului in sus catre gamba (dorsiflexie) si reprezinta deseori un simptom al unei probleme mai complexe si nu o afectiune in sine. Severitatea acestei situatii patologice variaza intre o conditie temporara si una permanenta, in functie de deficienta extensiei muschilor sau paralizia acestora. De asemenea, acest defect poate fi cauzat de diverse boli, precum scleroza laterala amiotrofica, distrofie musculara, boala Charcot-Marie-Tooth, scleroza multipla si ataxie Friedreich.


Data actualizare: 30-07-2013 | creare: 30-07-2013 | Vizite: 9163
Bibliografie
1. Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice - Susan Standring [Editor-in-Chief] - 40th Edition, 2008
2. Integrative Components of the Nervous System - M. Patestas, L. P. Gartner, A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 135
3. Nervii capului si gatului - V. Ranga - Anatomia omului, Capul si gatul, vol. 5, 2002, pag. 95
4. Patologia nervilor - R. Horia - Tratat de neurologie, [sub reactia] C. Arseni, partea II, 1981, pag. 1189
5. Foot drop - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Foot_drop
6. Morton's neuroma - Wikipedia, The Free Enciclopedya, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Morton's_neuroma
7. Komar syndrome - Dr Ethan TAUB - Orphanet, The portal for rare diseases and orphan drugs, link: http://www.orpha.net/consor/cgi-bin/OC_Exp.php?lng=en&Expert=51890

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.