Glucagonul

Glucagonul este un hormon pancreatic care joacă un rol esențial în reglarea nivelului de glucoză din sânge și menținerea homeostaziei glicemice în organism. Împreună cu insulina, glucagonul asigură echilibrul glicemic, menținând nivelurile de zahăr din sânge în limitele normale. Deși glucagonul și insulina acționează în direcții opuse în ceea ce privește reglarea glicemiei, cele două sunt strâns interconectate și interdependente. Un dezechilibru în secreția sau sensibilitatea la insulina și glucagon poate duce la afecțiuni metabolice, precum diabetul zaharat. (1, 2, 5)

Ce este glucagonul?

Glucagonul este o substanță secretată de celulele alfa din pancreas, care se găsesc în insulele lui Langerhans (grupuri de celule endocrine specializate), sintetizat și eliberat în sânge în situații în care nivelul de glucoză din sânge scade, cum ar fi în timpul perioadelor de post sau exercițiu intens. Celulele alfa reprezintă aproximativ 20% din totalul celulelor endocrine din insulele lui Langerhans și sunt distincte prin conținutul lor ridicat de granule secretorii care conțin glucagon. Prin celulele afla, organismul detectează scăderea nivelului de glucoză din sânge și poate determina eliberarea rapidă a glucagonului în sânge, pentru a contracara acest declin. (1, 2, 3)

Acțiunea glucagonului

Principala acțiune a glucagonului este aceea de a crește nivelul glucozei din sânge, prin procesul numit gluconeogeneza. Procesul stimulează ficatul să elibereze glucoză în sânge prin descompunerea glicogenului (forma de depozitare a glucozei în ficat) și prin producerea de glucoză din aminoacizi. Astfel, glucagonul are un efect opus insulinei, care scade glicemia prin favorizarea absorbției de glucoză în celule și stocarea acesteia sub formă de glicogen. În plus, glucagonul acționează asupra metabolismului lipidelor. Glucagonul promovează descompunerea grăsimilor din țesutul adipos și convertirea lor în acizi grași și glicerol. Acțiunea contribuie la creșterea nivelului de energie disponibil pentru organism și la menținerea unui aport constant de glucoză pentru a susține funcționarea organelor și țesuturilor. (1, 2, 3, 5)

Importanța glucagonului în sănătate

Glucagonul joacă un rol esențial în menținerea homeostaziei glicemice. Nivelurile scăzute de glucagon pot duce la hipoglicemie, o afecțiune caracterizată prin scăderea bruscă a glicemiei, care poate fi periculoasă pentru sănătate. Pe de altă parte, nivelurile ridicate de glucagon pot contribui la creșterea glicemiei în exces, precum în cazul diabetului de tip 2. (1, 4)

Glucagonul are, de asemenea, potențial în tratamentul unor afecțiuni medicale. De exemplu, în cazul unei crize de hipoglicemie severă, administrarea glucagonului poate fi vitală. Hormonul poate fi administrat sub formă de injecție, acțiunea sa fiind una rapidă, stimulând eliberarea glucozei din rezervele hepatice și creșterea glicemiei într-un timp scurt. Un studiu publicat de cercetătorii britanici și editat de Dove Medical Press evidențiază importanța utilizării glucagonului ca tratament pentru hipoglicemia severă și subliniază faptul că există o subutilizare a acestuia, în ciuda beneficiilor documentate. (2, 6)

Cercetările actuale explorează utilizarea glucagonului în tratamentul obezității și al bolilor metabolice. Se investighează modul în care glucagonul poate influența consumul de alimente și arderea caloriilor, deschizând astfel noi posibilități pentru terapii împotriva obezității și în dezvoltarea unor intervenții în controlul greutății corporale. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pisa arată că glucagonul reprezintă o țintă atractivă pentru gestionarea greutății corporale la persoanele cu obezitate datorită capacității sale de a reduce ingestia alimentară și de a stimula cheltuirea energiei, fără efecte adverse cardiovasculare. Cu toate acestea, acțiunea sa ar putea necesita un echilibru prin utilizarea concomitentă a hormonilor incretinici (adică prevenirea hiperglicemiei și amplificarea efectelor centrale ale glucagonului). (7, 8)

Pe lângă rolul său în metabolismul glucozei, glucagonul are și efecte benefice asupra sistemului cardiovascular și digestiv. Studiile au evidențiat că glucagonul poate promova contractilitatea cardiacă și poate fi util în tratamentul insuficienței cardiace. De asemenea, glucagonul poate influența motilitatea gastrointestinală (mișcările musculare coordonate ale tractului gastrointestinal, care sunt responsabile pentru deplasarea alimentelor și lichidelor prin sistemul digestiv), accelerând tranzitul intestinal. (9, 10)

Pe măsură ce cercetările avansează, înțelegerea profundă a rolului glucagonului și dezvoltarea de noi terapii bazate pe glucagon ar putea aduce beneficii semnificative în tratamentul afecțiunilor metabolice, obezității și bolilor cardiovasculare. Înțelegerea rolului hormonului în organism și a modului în care acționează deschide calea pentru inovații și intervenții terapeutice mai eficiente, cu scopul de a promova sănătatea și bunăstarea generală. (1, 3)