Melatonina

Melatonina a fost descoperită la sfârșitul anilor 50, fiind studiate de atunci efectele sale asupra somnului, iar ca supliment alimentar este disponibil începând cu 1990. Melatonina este un hormon natural stimulat de lumină și inhibat de întuneric, care are rolul de a regla ritmul circadian.

Cine produce melatonina?

Melatonina este produsă la nivelul creierului, de către glanda pineală și într-o cantitate foarte mică de către alte organe, precum retina, pielea, leucocitele și intestinele. Informațiile legate de lumină sau absența ei sunt transmise de retină către glanda pineală prin nucleul suprachiasmatic și prin sistemul nervos simpatic. La nivelul glandei pineale melatonina este sintetizată din serotonină, care la rândul său derivă din aminoacidul triptofan. Când este întuneric este secretată mai multă melatonină, iar când suntem expuși la lumină, melatonina va fi eliberată în cantități semnificativ mai mici. După eliberarea în sânge, melatonina ajunge la toate organele din corp. (1), (2), (3)

Lumina la care suntem expuși pătrunde prin retină și ajunge la creier, unde stimulează hipotalamusul. Nucleul suprachiasmatic transmite mai departe semnale către creier de a produce sau a inhiba producția anumitor hormoni. În general creierul începe să producă melatonină cu aproximativ 2 ore înainte de ora de culcare cu care este obișnuit, pregătind astfel corpul pentru somn. Nivelul de melatonină rămâne ridicat pe durata nopții și începe să scadă pe măsură ce apare lumina dimineții. În medie se consideră că melatonina este produsă începând cu ora 21.00 și durează aproximativ 12 ore. Când începe să apară lumina, temperatura corpului începe să crească și creierul produce cortizol, concomitent cu inhibarea secreției de melatonină. Chiar dacă glanda pineală este activată, producția de melatonină nu poate avea loc în prezența luminii. (4)

Melatonina se găsește în cantități foarte mici și în alimente precum laptele, alunele, carnea de curcan sau de pui, însă ar trebui să consumăm cantități foarte mari pentru ca melatonina conținută să poată reprezenta o doză semnificativă. (5), (6)

Rolul și importanța melatoninei

Melatonina joacă un rol important în controlarea unor funcții și procese precum ritmul circadian, somnul, dispoziția și reproducerea. (5)

Pentru ritmul circadian

Ritmul circadian este „șablonul” de 24 de ore conform căruia alternăm somnul din timpul nopții cu starea de veghe din timpul zilei. La baza acestui ritm circadian se pare că stă melatonina. Acest hormon este motivul pentru care dormim noaptea și suntem treji ziua, mai exact datorită reacției melatoninei la prezența sau absența luminii. Când stimulul luminos lipsește, ritmul circadian va fi defazat. Totodată, expunerea la o lumină puternică seara va deregla ritmul circadian, întârziind somnul. Nivelul de melatonină din organism este considerat astăzi cel mai bun indicator pentru faza ritmului circadian în care se află o persoană. Când cineva lucrează în schimburi sau schimbă fusul orar apar dereglări în ceea ce privește acest ritm, care au impact asupra producției de melatonină. De aceea tulburările de somn sunt foarte frecvente în aceste situații. (7)

Pentru somn

Numeroasele cercetări despre melatonină au arătat că acest hormon induce somnul, are un efect de sedare și contribuie la modificările din organism pregătitoare pentru somn (de exemplu scăderea temperaturii corpului). Specialiștii au ajuns însă la concluzia că melatonina nu este un hormon universal al somnului, ci mai degrabă funcționează ca un semnal hormonal al absenței luminii. În același timp s-a observat că pacienții cărora din motive de sănătate li s-a îndepărtat glanda pineală nu s-au confruntat cu tulburări ale somnului. Aceste rezultate contradictorii arată complexitatea acestui hormon și necesitatea studiului suplimentar pentru a-l înțelege în totalitate. (7)

Pentru reproducere

În ceea ce privește reproducerea, melatonina reglează eliberarea hormonilor implicați în acest proces, iar la femei este hormonul care dictează începutul ciclului menstrual, durata și frecvența acestuia, precum și debutul menopauzei. (6)

Despre rolul melatoninei asupra dispoziției și implicațiile sale pentru fericire citiți aici.

Ce dezechilibre poate produce melatonina?

Unele studii au arătat că un nivel scăzut de melatonină ar putea crește riscul apariției cancerului. Mai exact, s-a observat că femeile care lucraseră o perioadă îndelungată în schimburi, care aveau un nivel de melatonină scăzut din cauza dezechilibrelor asupra ritmului circadian, aveau un risc mult mai mare de a dezvolta cancer de sân sau colorectal. Specialiștii avertizează că suplimentarea artificială cu melatonină nu reprezintă o soluție împotriva cancerului, pentru că deși unii consideră că melatonina ar avea efecte antioxidante și capacitatea de a stimula celulele albe din sânge, aceste efecte nu au deocamdată o susținere științifică. (5), (8)

Nivelul de melatonină scade odată cu vârsta. Creierul copiilor se pare că secretă cantitatea cea mai mare de melatonină, de aceea ei petrec mai mult timp dormind decât adulții, iar un nivel mai scăzut din acest hormon la vârsta a treia ar putea explica de ce bătrânii au nevoie de mai puțin somn sau de ce se confruntă cu tulburări ale somnului. (6)

Dacă seara la culcare sau pe durata nopții suntem expuși la lumină (un televizor aprins, lumina din încăpere, lumina puternică de la iluminația stradală) nivelul de melatonină va scădea, ceea ce va duce la tulburări ale somnului, inposibilitatea de a ne odihni corespunzător, oboseală, iritabilitate etc. Efecte negative apar și dacă în timpul zilei nu beneficiem de suficientă lumină, pentru că în acest fel secreția de melatonină este stimulată ziua, ceea ce ne va face somnoroși. Toate acestea cumulate pot crea dezechilibre serioase la nivelul ritmului circadian. (6)

Un nivel prea mare de melatonină poate afecta ovulația, ducând astfel la dificultăți de a concepe, lucru observat la femeile cărora li s-a administrat melatonină într-o cantitate ridicată.

Melatonina ca supliment alimentar

Melatonina poate fi administrată sub formă de suplimente alimentare, în forme variate: sub formă de pastile, lichide, mestecabile și în cantități variabile, de la 1 la 10 grame. Deși folosite pentru multe afecțiuni și tulburări, nu toate indicațiile melatoninei sunt validate științific. În plus, melatonina care provine de la animale prezintă riscul contaminării cu anumite bacterii sau viruși, dacă prelevarea nu a fost realizată în condiții optime de igienă și siguranță. Nu în ultimul rând, trebuie să existe recomandarea unui specialist pentru administrarea acestor suplimente, care în urma unor analize medicale și a anamnezei pacientului va ști în ce măsură este indicat un aport de melatonină și care ar fi posibilele riscuri. (8), (9)

Melatonina este folosită în cazul celor care au tulburări de somn (jet lag, tulburări cauzate de lucrul în schimburi, insomnia ca atare sau ca simptom în Alzheimer, autism, ADHD etc.) sau pentru reglarea ciclului veghe/somn la persoanele nevăzătoare.

Pentru că are un rol important în reglarea ciclului menstrual și în instalarea menopauzei, suplimentelele de melatonină sunt folosite și pentru a scădea impactul menopauzei asupra organismului, în special pentru menținerea sănătății oaselor, afectate adesea de osteoporoză. (8)

Melatonina este utilizată și ca metodă complementară alături de tratamentul medical standard al cancerului, cu scopul de a întări eficiența acestuia și de a scădea impactul efectelor adverse.