Nervul glosofaringian [IX]

Nervul glosofaringian,  unul dintre cei mai mici nervi cranieni, se constituie din cinci componente functionale: (1) aferente viscerale speciale, ce conduc senzatiile gustative din 1/3 posterioara a limbii, (2) aferente viscerale generale, conduc informatii de la receptorii localizati in peretele faringian si de la sinusul carotidian (un baroreceptor localizat in apropierea bifurcatiei arterei carotide comune), (3) aferente somatice generale de la urechea externa, (4) eferente viscerale speciale, ce asigura inervatia branhiomotorie a muschiului stilofaringian si (5) eferente viscerale generale, ce asigura inervatia parasimpatica a glandei parotide.  
Nervul glosofaringian paraseste trunchiul cerebral sub forma unui grup de radacini, posterior de olive, in santul dorsolateral. De la iesire, aceste radacini se colecteaza imediat si formeaza trunchiul principal al nervului, care dupa un scurt traiect paraseste cutia craniana prin foramenul jugular, unde prezinta doua umflaturi, ganglionii superior si inferior.
Ganglionul inferior gazduieste corpii neuronali a caror, procesele periferice (aferente viscerale speciale) ajung prin intermediul nervului glosofaringian la limba, unde se distribuie 1/3 posterioare a acesteia. Procesele centrale ale neuronilor trec in trunchiul cerebral prin radacina nervului glosofaringian, se alatura tractului solitar si se termina in nucleul solitar.  
De asemenea, in ganglionul inferior se gasesc si corpii neuronali, ai caror procese periferice  (aferente viscerale generale) se termina in mucoasa 1/3 posterioare a limbii, tonsile si peretele faringian adiacent, cavitatea timpanica si tuba auditiva. Stimularea unilaterala a peretelui faringian provoaca o contractie bilaterala a muschilor faringieni si a palatului moale (reflexul faringian). Nervul glosofaringian serveste ca brat aferent, in timp ce fibre din nervul vag constituie bratul eferent al acestui arc reflex. Procesele centrale ale fibrelor patrund in tractul solitar si fac sinapsa in nucleul ambiguu, de unde pleaca fibre motorii prin intermediul nervului vag catre muschii palatului si faringelui. Fibrele (aferente viscerale generale) catre baroreceptori se termina in corpul carotidian si sinus, constituind bratul aferent al arcului reflex ce controleaza presiunea sanguina. Procesele centrale ale neuronilor patrund in trunchiul cerebral prin intermediul nervului glosofaringian, se alatura tractului solitar si se termina in nucleul solitar. Acesta din urma trimite informatia senzoriala catre formatiunea reticulata, nucleii motori vegetativi din trunchiul cerebral si catre cornul intermediolateral (ce contine neuroni simpatici preganglionari) al maduvei spinarii pentru activitatea reflexa prin care se controleaza diametrul lumenului arterial si implicit presiunea sanguina.  
Prin nervul glosofaringian sunt conduse si senzatii tactile, de durere si temperatura de la nivelul urechii externe si meatului auditiv extern. Corpii acestor neuroni sunt localizati in ganglionul superior al nervului glosofaringian. Procesele centrale (aferente somatice generale) ale acestor neuroni patrund in trunchiul cerebral, se alatura tractului spinal al nervului trigemen si se termina in nucleul spinal al nervului trigemen. De asemenea, dovezi clinice recente sustin ca fibrele care transmit sensibilitatea nociceptiva de la nivelul peretelui faringian si a 1/3 posterioare a limbii (teritoriul glosofaringianului) patrund in trunchiul cerebral si coboara prin tractul spinal al trigemenului pentru a ajunge in nucleul spinal al trigemenului, iar sensibilitatea de la nivelul structurilor orale este transmisa prin aferente ale glosofaringianului si catre nucleul senzitiv principal al trigemenului.  
Nucleul ambiguu contine corpii neuronilor branhiomotori, ai caror axoni (eferente viscerale speciale) emerg din trunchiul cerebral prin nervul glosofaringian. Acesti axoni parasesc trunchiul principal al nervului sub forma ramului pentru muschiul stilofaringian, singurul muschi inervat de nervul glosofaringian.  
Nucleul salivator inferior, localizat in bulb, contine corpii neuronilor ai caror fibre (eferente viscerale generale) parasimpatice preganglionare se despart de nervul glosofaringian sub forma nervului timpanic, care ulterior se ramifica constituind plexul timpanic in cavitatea timpanica. Fibrele parasimpatice preganglionare se indreapta catre ganglionul otic, ganglionul parasimpatic al nervului glosofaringian, localizat in fosa temporala, unde fac sinapsa cu neuronii parasimpatici postganglionari, ai caror fibre se alatura ramului auriculotemporal al nervului trigemen pentru a ajunge la glanda parotida, asigurandu-i acesteia inervatia motorie.

Leziunile nervului glosofaringian

O leziune unilaterala a nervului glosofaringian aproape de originea sa aparenta, de la nivelul trunchiului cerebral, ce afecteaza toate fibrele sale componente, va determina pierderea senzatiei gustative in jumatatea ipsilaterala a 1/3 posterioare a limbii, diminuarea secretiei salivare a glandei parotide, diminuarea sensibilitatii de la nivelul membranei mucoase faringiene, pierderea reflexului faringian si a reflexului sinusului carotidian. Muschiul stilofaringian, care ridica faringele in timpul deglutitiei, va fi, de asemenea, paralizat.