Nervul vestibulocohlear [VIII]

Autor:

Nervul vestibulocohlear se compune din doi nervi distincti si separati, dar mentinuti impreuna in cadrul unei teci de tesut conjunctiv, si anume nervul vestibular si nervul cohlear. Ambii nervi contin aferente somatice speciale, care preiau informatii de la mecanoreceptorii ciliati specializati ce apartin sistemului nervos periferic.

 

Corpii neuronilor (de ordinul I) bipolari senzitivi ai nervului vestibular se gasesc in ganglionul vestibular al lui Scarpa. Procesele periferice ale acestora se termina in receptorii specializati, din crestele ampulare ale ductelor semicirculare si din maculele utriculara si saculara. Acesti mecanoreceptori sunt celule specializate care transforma stimularea mecanica in stimulare electrica, potentiale de actiune declansate la nivelul terminatiilor dendritice ale neuronilor bipolari de ordinul I. Procesele centrale ale acestor neuroni formeaza radacina nervului vestibular, care in urechea interna se alatura nervului cohlear pentru a forma nervul vestibulocohlear. Desi cei doi nervi se acompaniaza reciproc, impachetati intr-o teaca de tesut conjunctiv, ei sunt anatomic si functional distincti. De la nivelul urechii interne, nervul vestibulocohlear trece prin meatul auditiv intern pentru a patrunde in cutia craniana. Abordeaza ulterior trunchiul cerebral pe la nivelul unghiului pontomedular si se separa in cei doi nervi componenti. Fibrele nervului vestibular patrund in nucleii vestibulari, localizati in punte si portiunea superioara a bulbului, unde majoritatea proceselor centrale se bifurca in terminale ascendente si descendente. Totusi, unele fibre nu se termina in nucleii vestibulari, pe care ii ocolesc si se alatura corpului juxtarestiform din pedunculul cerebelos inferior, terminandu-se direct in lobul floculonodular ipsilateral al cerebelului. De altfel, nervul vestibular este singurul nerv cranian care trimite procesele centrale a unora dintre neuronii sai de ordin I sa faca sinapsa direct in cerebel.  


Spre deosebire de alte sisteme senzoriale, proiectiile sistemului vestibular sunt in principal de natura reflexiva. Informatia senzoriala este integrata pentru a efectua miscarea coordonata a capului, ochilor, corpului, dar si pentru a mentine echilibrul si tonusul muscular. Sistemul vestibular se proiecteaza in principal in urmatoarele structuri:
1. Nucleii motori ai nervilor oculomotor, trohlear si abducens, ce inerveaza muschii extraoculari, implicati deci in controlul reflex al miscarilor ochilor.
2. Cerebel, care integreaza informatia senzoriala de la diferite sisteme si coordoneaza miscarile capului si trunchiului.
3. Formatiunea reticulata de la nivelul puntii si al bulbului, unde activitatea motorie reflexa este initiata.
4. Maduva spinarii, unde pot fi efectuate ajustarile posturale.

 

Corpii neuronilor (de ordinul I) bipolari senzitivi ai nervului cohlear se gasesc in ganglionul spiral (cohlear). Procesele lor periferice se termina si fac sinapsa in organul Corti, unde se gasesc receptorii specializati ce convertesc undele sonore in impulsuri electrice. Ganglionul spiral si organul Corti sunt localizati in cohlee, o structura in forma de cochilie de melc a urechii interne, integrata in partea pietroasa a osului temporal. Procesele centrale ale neuronilor acompaniaza nervul vestibular, sub forma nervului cohlear patrunde in trunchiul cerebral, unde se termina in nucleii cohleari, ventral si dorsal (mai mic). Acesti nuclei constituie primele statii ale caii auditive, la nivelul lor avand loc contactele sinaptice cu neuronii de ordinul II.

 

Afectarea nervului vestibulocohlear

O leziune a nervului facial proximal de originea ramului pentru muschiul stapedius are ca efect manifestarea hiperacuziei, frecvent intalnita la indivizii cu paralizie Bell.
Defectele de auz pot fi clasificate in surditate de conducere si surditate neurosenzoriala.
Surditatea de conducere deseori implica aparatul auditiv al urechii externe si/sau interne si este cauzata de un defect in transmisia mecanica a undelor sonore catre urechea interna. Poate aparea in:
1. Acumularea excesiva de cerumen in canalul auditiv extern.
2. Perforatia membranei timpanice.
3. Otita medie, o inflamatie a urechii medii ce implica acumularea de fluid la acest nivel si care daca nu este tratata poate progresa catre meningita sau abces cerebral.  
4. Otoscleroza, ce constituie o cauza relativ frecventa de surditate de conducere la adulti.
Detalii despre otita medie aici (http://www. romedic. ro/otita-medie), iar despre otoscleroza aici (http://www. romedic. ro/otoscleroza).

 

Surditatea neurosenzoriala poate fi consecinta unei leziuni ce implica cohleea, nervul cohlear sau caile auditive centrale. O astfel de leziune se asociaza cu deficit auditiv ipsilateral. Receptorii specializati pot fi afectati de expunere prelungita la zgomot puternic, antibiotice sau alte medicamente precum aspirina, diverse infectii prenatale, precum rubeola, cu citomegalovirus sau sifilis.  
Cel mai frecvent deficit auditiv neurosenzorial intalnit la persoanele cu varsta inaintata este prezbiacuzia, rezultata din degenerarea treptata a organului spiral Corti.
Neurinomul acustic este o tumora dezvoltata din celulele Schwann ce captusesc nervul vestibulocohlear. Aceasta tumora apare in meatul auditiv intern sau aproape de unghiul cerebelopontin, dupa ce nervul paraseste trunchiul cerebral in fosa craniana posterioara. Cauzeaza distructia nervului ce duce la pierderea completa a auzului in urechea ipsilaterala, tinitus si, ocazional, simptome vestibulare.  
Leziunile ce implica caile auditive centrale au ca efect deficiente minore de auz,  in principal in urechea contralaterala, datorita proiectiilor bilaterale ale caii auditive. Individul se va confrunta cu dificultatea de a localiza sunetele in partea contralaterala, daca leziunea afecteaza caile auditive ascendente, rostral de punte, sau daca este implicat cortexul auditiv primar sau secundar.
Studii recente sustin ca mutatiile genetice sunt cauza principala in unele situatii de surditate congenitala bilaterala. Sindromul Jervell-Lange-Nielsen este o tulburare genetica mostenita recesiv asociata cu surditate bilaterala. Acest sindrom rezulta din formarea defectuoasa a complexelor de canale ionice in stria vasculara ce captuseste peretele lateral al ductului cohlear. Celulele striei vasculare regleaza compozitia ionica a endolimfei in ductul cohlear, fiind o componenta importanta in formarea impulsurilor nervoase din cadrul sistemului auditiv.

Data actualizare: 30-07-2013 | creare: 30-07-2013 | Vizite: 12977
Bibliografie
1. Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice - Susan Standring [Editor-in-Chief] - 40th Edition, 2008
2. Integrative Components of the Nervous System - M. Patestas, L. P. Gartner, A Textbook of Neuroanatomy, 2009, pag. 135
3. Nervii capului si gatului - V. Ranga - Anatomia omului, Capul si gatul, vol. 5, 2002, pag. 95
4. Patologia nervilor - R. Horia - Tratat de neurologie, [sub reactia] C. Arseni, partea II, 1981, pag. 1189
5. Foot drop - Wikipedia, The Free Encyclopedia, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Foot_drop
6. Morton's neuroma - Wikipedia, The Free Enciclopedya, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Morton's_neuroma
7. Komar syndrome - Dr Ethan TAUB - Orphanet, The portal for rare diseases and orphan drugs, link: http://www.orpha.net/consor/cgi-bin/OC_Exp.php?lng=en&Expert=51890

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.