Parul

Firul de par, un element aparte din familia fanerelor, are functia esentiala de a proteja capul. Foarte solid, format din proteina fibroasa, keratina, un fir de par poate sustine o greutate de 100 grame.
Keratina care intra in componenta parului, contine doi aminoacizi bogati in sulf, metionina si cistina. Aceasta din urma face parul mai solid decat fibrele avand acelasi diametru, din aluminiu sau nailon. Parul fragil contine foarte putina cistina.

Anatomia firului de par

Partea vizibila a parului, numita tija si a carei culoare difera de la persoana la persoana, este compusa din trei straturi tubulare, imbinate unele in altele:
- canalul medular: format din maduva, prezinta un lumen cu celule foarte slabe.
- corticala: este partea cea mai densa, reprezinta corpul fibrei capilare. Ea ii asigura rezistenta si elasticitatea. In plus, aceste celule produc melanina care da parului culoarea.
- cuticula (epidermicula) formeaza un strat protector impermeabil care inveleste corticala cu 6 pana la 10 straturi de celule dispuse in straturi subtiri. Atunci cand cuticula este distrusa (in cazul parului foarte decolorat de exemplu), corticala absoarbe apa foarte usor, iar fibra capilara devine poroasa.
Radacina este situata sub piele si reprezinta partea vie a parului. Ea este implantata oblic in scalp, intr-un saculet numit folicul pilos. Acesta este acoperit, in derm, de tecile epiteliale (interna si externa). Foliculul pilos este format, la extremitatea sa inferioara, dintr-un bulb, care are la baza papila cutanata, la nivelul careia se gasesc multe vase mici, cu rolul de a aduce nutrientii care circula in sange dar si fibre nervoase. Deasupra acestui bulb, situata in hipoderm, se afla glanda sebacee, care permite lubrifierea parului.
Muschiul erector este inserat la baza foliculului pilos si determina fenomenul de ridicare (zbarlire) a parului, declansat de frig sau emotii.

Cresterea si dezvoltarea parului (firului de par)

Fiintele umane se nasc, in medie cu o suta de mii de foliculi pilosi programati pentru a se dezvolta, transformandu-se in par lung si des, care cresc in grupe de unu pana la patru fire de par si care sunt raspanditi aleatoriu pe pielea capului. Nou-nascutul are aproximativ 1.140 de foliculi/ cmp, dar inca din primul an, acest numar scade, pentru a ajunge, in jurul varstei de 25 de ani la 685/cmp. Scalpul adultului contine un milion de foliculi pilosi, cu 120.000 pana la 150.000 de fire de par vizibile. Densitatea capilara se diminueaza apoi, in functie de fiecare individ, de modul de viata si de starea de sanatate a acestuia, putandu-se ajunge pana la calvitie.
Intr- o viata, fiecare folicul pilos produce aproximativ 15 fire de par si este supus unui numar de douazeci de cicluri. Acestea se deruleaza in trei etape:
- faza anagena: este faza cresterii in care firul de par se naste din folicul, creste printr-o diviziune intensa a celulelor radacinii, dinspre hipoderm spre derm. Viteza de crestere a unui fir de par este de aproximativ un mm la fiecare trei zile, adica intre 12-15 cm/an. Poate ajunge la o lungime de peste un metru. In timpul acestei perioade care dureaza intre 2-5 ani, bulbul pilos se alfa in partea inferioara a epidermului si ramane acolo pana la faza urmatoare. 85% din par se alfa in acest stadiu de evolutie.
- faza catagena este numita si faza de involutie, dureaza intre doua –trei saptamani si permite parului sa se pregateasca pentru perioada de odihna. Aproximativ 3% din parul omului se afla in acest stadiu de sfarsit de productie, timp in care foliculul se micsoreaza sensibil.
- faza telogena este faza de odihna: parul nu mai creste, ci ramane atasat de foliculul sau, in timp ce bulbul sau se afla in partea inferioara a epidermului, in stagnare. La sfarsitul acestei perioade, care dureaza in medie 6-7 luni, firul de par vechi cade, determinat de cresterea unuia nou, care va trai, la randul sau, mai multi ani. Aproximativ 12 % din par se afla in faza de odihna.

Numarul de fire de par

O persoana adulta poseda in medie 120.000 de fire de par, care ocupa aproximativ 700 cmp din suprafta craniului. Insa nu toti oamenii nu la fel, din punctul de vedere al densitatii capilare: blonzii au aproximativ 750 de fire /cmp, satenii aproximativ 620, iar roscatii au parul cel mai des.
In fiecare zi, omul pierde aproximativ 100-150 de fire de par, dar aceasta pierdere este compensata de cresterea continua a altor fire de par. Cresterea parului este hormono-dependenta: estrogenii stimuleaza cresterea parului, iar androgenii au tendinta de a-l face sa cada. De aceea calvitia apare cu precadere la barbati.
Avand in vedere faptul ca ramane mai multi ani pe capul nostru, parul ofera indicatii pretioase cu privire la modul nostru de viata; toate substantele consumate pot fi observate in fibrele capilare. Un laborator de langa Strasburg, numit Chem Tox s-a specializat in analiza firului de par. Acest centru, care a studiat in special parul lui Napoleon, este adesea solicitat de justitia franceza, FBI s.a in vederea elucidarii unor cazuri de crima.

Patologii asociate parului si firului de par:

- calvitia
- alopecia
- cadere exagerata
- fragilitate
- matreata
- par gras

Examinare- diagnostice

1. Examen obiectiv: examen fizic, anamneza
2. Investigatii paraclinice si de laborator: in vederea evidentiereii unei tulburari hormonale sau de alta natura care a dus la aparitia unei patologii

Tratament

- solutii locale pentru stimularea cresterii parului
- implant de par
- tratamentul bolii de baza