Alcoolul si ficatul

©

Autor:

Afectiunea hepatica alcoolica se traduce prin totalitatea leziunilor morfopatologice aflate in corelatie cu o gama larga de manifestari clinico-paraclinice, induse de consumul excesiv de alcool. Prevalenta afectiunii hepatice alcoolice este diferita de la un stat la altul si este influentata de obiceiuri religioase, traditii specifice ale vietii cotidiene si venitul consumatorilor. Aproximativ 70% din consumatorii cronici vor dezvolta steatoza hepatica si hepatomegalie, iar dintre acestia intre 20 - 33% se vor confrunta cu hepatita sau ciroza alcoolica.

Doza si durata consumului de alcool prezinta fara indoiala importanta in aparitia leziunilor hepatice, care nu depind de tipul bauturii ci de continutul sau in alcool. O portie standard de bautura include 12 g alcool si poate fi reprezentata de 180 ml vin, 360 ml bere sau 45 ml bautura spirtoasa 90%. Astfel, consumatorii cu risc crescut sunt considerati barbatii ce depasesc 14 portii saptamanal sau 4 portii la o ocazie si femeile ce depasesc 7 portii saptamanal sau 3 portii la o ocazie. De asemenea, riscul de aparitie a afectiunii hepatice creste proportional cu durata consumului, iar daca aceasta nu depaseste 5 ani, riscul este acelasi ca la neconsumatori. Consumul continuu, in fiecare zi, este mai periculos decat cel intermitent, iar dezvoltarea cirozei hepatice alcoolice se asociaza cu magnitudinea si durata consumului de alcool. Pentru sexul masculin se estimeaza ca riscul relativ de ciroza ar fi de 6 ori mai mare la consumul zilnic de 40 - 60 g alcool decat la 20 g/zi si de 14 ori mai mare la 60 - 80 g. In general, se presupune ca afectiunea hepatica alcoolica se dezvolta dupa ce un barbat depaseste o doza prag echivalenta a 600 kg de alcool si 150 - 300 kg in cazul femeilor. Factorii nutritionali pledeaza pentru instalarea afectiunii hepatice, in conditii socio-economice scazute, malnutritia proteincalorica precedeaza, de regula, alcoolismul, favorizand in acelasi timp aparitia mai precoce a suferintei hepatice. De asemenea, s-a demonstrat ca alimentatia echilibrata protejeaza consumatorul de alcool, astfel incat afectarea hepatica sa survina ceva mai tardiv.
Patologia ficatului

Patologia ficatului



75% din totalitatea alcoolicilor, prezinta steatoza hepatica asociata cu hepatomegalie asimptomatica. Ocazional, in aceste conditii s-au semnalat unele simptome de afectiune cronica hepatica, precum contracturi Dupuytren, stelute vasculare si eritem palmar, atrofie testiculara, deperditia repartitiei androgene a pilozitatii corporeale si ginecomastie. Ocazional, la pacientii care au in aparenta un ficat gras alcoolic se constata un tabloul clinic mai complex, caracterizat prin sindrom astenic hepatic, sindrom icteric, hepatomegalie dureroasa, splenomegalie si ascita, astenie, casexie, febra, inapetenta, greata si varsaturi. Nu putini dintre acestia se confrunta si cu hepatita alcoolica.

Hepatita alcoolica
este conditia clinica ce se diferentiaza de steatoza hepatica alcoolica prin prezenta necrozei, inflamatiei si fibrozei. La pacientii asimptomatici diagnosticul se pune pe baza biopsiei hepatice, iar cei cu manifestari uzuale prezinta greata, inapetenta, scadere in greutate, icter, febra, astenie, fatigabilitate, dureri abdominale vagi. De asemenea, s-au semnalat cazuri in care afectiunea se exprima clinic concomitent cu debutul complicatiilor, reprezentate de encefalopatie hepatica, hemoragie digestiva, ascita, iar progresiunea se desfasoara rapid catre exitus. In 15% din cazuri, pacientii isi deterioreaza starea relativ precoce in decursul spitalizarii, chiar daca consumul de alcool a fost suspendat. Acestia contribuie semnificativ la rata de mortalitate prin hepatita alcoolica, manifestand o forma relativ severa de boala.

Ciroza hepatica alcoolica
este stadiul final, ireversibil, al afectiunii hepatice alcoolice. In aproximativ 10 - 20% din cazuri, ciroza evolueaza asimptomatic, iar in rest, pacientii descriu tabloul clasic, cu complicatiile si semnele de afectiune hepatica cronica.

Data actualizare: 26-02-2014 | creare: 13-11-2012 | Vizite: 9365
Bibliografie
1. Ficatul - V. Papilian - Anatomia omului, vol. II, 1982, pag. 145
2. Bolile aparatului digestiv - R. Paun - Tratat de medicina interna, partea a 2-a, 1986
3. Patologia ficatului - C. Stanciu - Gastroenterologie practica, vol. 2, 1979
4. Bolile ficatului - O. Fodor - Tratat elementar de medicina interna, vol. 2, 1974, pag. 494
5. The Liver as an Organ - A.C. Guyton - Textbook of Medical Physiology, 11th edition, pag. 859
6. Hepatologie - Mauss, Berg, Rockstroh, Sarazin, Wedemeyer - Versiunea in limba romana, S. Ruta, C. Sultana, 2009
7. Afectiunile ficatului - L. Gherasim - Bolile digestive hepatice si pancreatice - Tratat de medicina interna vol. 3, 1999, pag. 637
8. Afectiuni ale ficatului si tractului biliar - Harrison - Principiile medicinei interne, editia 14, vol. 2, pag. 1828
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.