Sindromul dismetabolic

Sub denumirea de sindrom dismetabolic se reunesc sindromul nutritional, exprimat prin tulburari ale proceselor de depozitare si activare a unor substante nutritive, sindromul discrinic, cu privire la dereglarile manifestate in transportul si catabolismul hormonal si sindromul toxic, rezultat din perturbarea inactivarii sau eliminarii unor produsi toxici, toate avand in comun modificarea lezionala a functiilor de sinteza, conjugare si degradare ale parenchimului hepatic.

Denutritia este prezenta in toate afectiunile hepatice, pacientii confruntandu-se cu scadere in greutate. In functie de afectiunea manifestata se poate adauga maldigestia sau malabsorbtia de provenienta hepatica. De asemenea, hipotrofia masei musculare, leziuni cutaneomucoase, steatoreea, diminuarea vederii nocturne sunt indici ai sindromului nutritional in hepatopatii, de regula, cronice.

Dezechilibrul hormonal apare in afectare parenchimala cronica difuza a ficarului, in urma alterarii metabolismului unor hormoni. Astfel in hepatite cronice, dar mai ales in ciroze, la sexul masculin se evidentiaza ginecomastia si atrofie testiculara bilaterala ce evolueaza pana la impotenta sexuala, iar la sexul feminin se induc tulburari ale ciclului menstual, manifestate prin hipoamenoree, la ambele sexe remarcandu-se deperditia libidoului, hipopilozitate, stelute vasculare si eritem palmar. Pe linie corticosuprarenala se identifica, in special in timpul terapiei cu predinison, facies cushingoid, obezitate, striuri abdominale pigmentate, hirsutism, osteoporoza. Cresterea secretiei de glucagon si a rezistentei la insulina, datorita devierii operatorii a curentului sangvin in ficatul cirotic, determina hiperglicemii, ocazional cu caracter diabetic. Alterarea homeostaziei hormonilor tiroidieni si medulosuprarenalieni din hepatopatiile cronice nu prezinta de obicei urmari clinice.

Manifestarile toxice de provenienta hepatica sunt consecintele repercutarii modificarilor patologice survenite asupra functiei antitoxice a ficatului.